"Presa locală şi cultura naţională"

  Pentru că proaspătul, scumpul şi inegalabilul meu proiect pe numele său Mihail-Dacian,  impune prezenţa mea obligatorie lângă el, nu am putut să onorez invitaţia de a participa la simpozionul „Presa locală şi cultura naţională” din Vasluiul meu drag.

 Ca alternativă, atunci când timpul mi-o va permite (în paranteză fie spus nu prea mai am timp liber), mi s-a sugerat să scriu câteva cuvinte şi să le expediez prin poşta electronică.  Iată-mă aşadar, în creierul nopţii, când „proiectul” s-a îndurat şi a aţipit într-un final, după zile şi zile de răsfoit doar dicţionare medicale, ghiduri, reţete, tabele şi soluţii, manuale despre diversificare şi alte asemenea, încercând să revin cumva în aria culturală şi să formulez o opinie care să relaţioneze cu această temă.

   După mine, cu atât mai mult în acest an  centenar,  manifestarea amintită reprezintă un moment special,  de reflecție asupra valorilor naționale culturale. Cele două elemente, presa şi cultura, trebuie să se întrepătrundă fericit. Articolele din presa culturală existentă la noi nu informează ci comentează, adeseori  filosofic anumite recenzii sau evenimente sociale. Oamenii de cultură îşi împărtăşesc ideile şi credinţele unii altora în interiorul anumitor “grupuri” din care fac parte. Este adevărat că ziarele culturale reprezinta o modalitate de a educa, culturaliza sau de a acumula informatii pentru propria cultură  însă cititorii săi avizaţi sunt puţini. Există am putea spune un spectru potenţial pentru publicistica de cultură însă, pagina de cultură a unui ziar fără limită de adresabilitate, are cititori mai numeroşi, diverşi.

 Pe de altă parte, pentru a face concurenţă presei pe internet şi altor tipuri de media virtuale, directorii de ziar se simt obligaţi, chiar dacă atitudinea lor este sau nu este justificată, să-şi amputeze ambiţiile intelectuale cu scopul de a-şi înmulţi cititorii.În ceea ce-l priveşte,  “Meridianul”de Vaslui,  prin argumentele sale culturale, şi-a păstrat echilibrul,  contribuind benefic la informarea opiniei publice.

   “Meridianul” se pare că a realizat că publicul  iubitor de cultură din secolul al XXI-lea este unul de masă, care trebuie abordat ca atare. Publicul trebuie satisfacut ţinând cont de nevoile sale specifice şi, ca consecinţă, ar putea implica în lectură alţi şi alţi oameni. 

 “Meridianul” practic nu este doar un bun al lui DV Marin. Presa în general  nu este doar un bun al unor patroni de presă sau al unor redacţii, presa este un bun al cetăţenilor şi, în acest caz concret,  al Vasluiului şi chiar al Iaşiul şi Bacăului( dacă este să ne referim la zona de acoperire menţionată).  În condiţiile în care la noi, declinul presei  scrise este mult mai abrupt și nu este compensat prin mai nimic, din perspectivă națională parese că nu stăm prea grozav.   

   Cu toate acestea, “Meridianul” continua să  promoveze un “dialog” inteligent între local şi naţional inserând în paginile sale,  cultură sub toate formele sale şi acest  lucru da, este de lăudat.

Mihaela Băbuşanu