Mihaela Băbuşanu

Mihaela  Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"

sâmbătă, 30 noiembrie 2019

Mystic Fish Woman

Știam că ți-ai vopsit părul.
Dimineața te duceai la servici
și în urechile mele
era numai muzică
de Goran Bregović.
Știam că ți-ai vopsit părul.
Puteai să apari în revista Estetica, pe copertă:
erai frumoasă
ca echilibrul dintre
cerere și ofertă.
Treceai pe bulevardul Pache Protopopescu,
îmbrăcată în deux pieces –
erai doar avantaje,
eram numai exces.
Aș fi dat pentru tine hatișerife:
te-aș fi proclamat
prototipul florilor pictate
de Georgia O’Keeffe.
Știam că ți-ai vopsit părul.
Primăvara era castanie –
suflai în creierul meu
și creierul
se făcea păpădie
și puful
cădea spintecat
ca de brici
de accentele muzicii
lui Goran Bregović.
(Din volumul Bucla, T. O. Bobe, reeditare 2015, Editura Humanitas, în afara colecțiilor, 88 p.)
 
Autorul picturii: Shijun Munns

Dumitru V. Marin, „111 Valori Naţíonale pentru Vaslui”, cu subtitlul „Jurnalism cultural”, Editura Pim,Iaşi, 2019


     De curând am intrat în posesia acestei cărţi. Păi cum să nu fii curios să afli care sunt cele 111 valori naţionale în viziunea lui DV Marin? “Încercarea noastră este consacrată unor valoroși ai științei și culturii române care, prin eforturi personale, capacități individuale, să fie prețuiți pentru munca lor, iar însemnările de față să prezinte în eboșe fugare profiluri, acte și fapte”(autorul)
   Aşadar, avem de a face cu peronalităţi reale, stabile, consacrate iar nu cu „fugare profiluri”. Să răsfoim grabnic cele 513 pagini.
 Atrag şi titlurile care dau indicii clare privind abordarea şi prezentarea personalităţii ce urmează a fi prezentate: Corneliu Porumboiu, de-ai noștri, până la… Cannes pag 238, “Val Andreescu-Omul metaforei”,pag 17, „Constantin Ciopraga… optimistul!”, academician, – „un tip calm, păr alb, vorbă domoală, expresie fermă” – căruia îi datorează debutul în publicistică. Pag 69, „Ioan Dănilă, universitar alecsandrian”, pe care, spune autorul, „l-am simţit întotdeauna ca pe un frate, calm, documentat, afectuos profesionist”, p.139, Dumitru Brăneanu dr ing dar….şi mare scriitor pag 79, Ana Blandiana nu numai poetă pag 76, Ioan Baban: “Am plecat, că mi-a furat căciula”, sau Cornel Galben dintotdeauna prieten, pag 170, Iordan Datcu, istoricul folclorului”, p. 136, ,, Marian Petcu pe care îl vede „un aprig…muncitor”, p.298, pe „Grigore Ilisei, reporterul-scriitor fără frontiere”, p. 197, „Florin Piersic, actor cu memoria fantastică”, p. 300, „Ion Gheorghe Pricop care îi spusese .”tu eşti cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile”, p. 330, „Dan Ravaru – destin de preţuită personalitate locală”, p. 330, ”Valentin Silvestru, sau prietenul fără prieteni”, p.362, „Laurenţiu Şoitu, ieşean de la Şuletea, sau universitar”, p.39, CD Zeletin pag 459, IANCU GRAMA, poetul… navetist pag 179, Vasile Larco, epigramistul, prietenul,poetul pag 214.
 În carte, DV Marin, trece în rândul “valoroşilor” peşedinţi de ţară, prim miniştri, politicieni, personalităţi de peste hotare. Emil Constantinescu-președintele țării, profesor, prieten. pag 117, Ion Iliescu, un președinte… (România) pag 186, Teodor Meleşcanu, șef A.P.R., ministru și când nutrebuia pag 230, Adrian Păunescu, poet bun, politician rău, pag 294, REGELE MIHAI I… fără regat pag 342 sau P. S. Ioan Casian – Canada: „viitorul sună bine! pag 85
   Şi, aleg să mă opresc aici. În tot cazul,  111 nume cât se poate de diferite, pe alocuri chiar antagonice, unele unanim cunoscute, altele poate mai puţin.
Care este totuşi acel element comun care leagă toate aceste profile şi care este rostul cooptării lor în acelaşi loc? Este vorba despre personalităţi care „au îndrumat, au convorbit ori colaborat cu autorul acestor rânduri”. Aşa justifică şi preîntâmpină întrebările fireşti ale celor care vor parcurge aceste pagini, DV Marin. “Iată sine ira et studio rostul acestor însemnări” îşi întăreşte justificarea autorul.
Aproape fiecare dintre cele 111 nume merită a fi menţionate,  însă o să vă las dumneavoastră plăcerea de a le descoperi, de a le împărţi pe domenii şi interese sau, de ce nu, de a face propria dumneavoastră ierarhizare plecând de la această listă de nume şi renume.

   Nu putem să nu remarcăm şi apreciem acest efort al autorului, fie doar şi pentru simplul fapt că în spatele acestor rânduri stau ani de zbatere, încercări, implicare, eforturi, războaie, iniţiative, reuşite, conflicte, ani mulţi de presă, de televiziune.
Căci da, orice s-ar spune şi s-ar putea spune despre  DV Marin, el este înainte de toate,  un om fără odihnă și fără astâmpăr”, aşa cum spunea binecunoscutul Alexandru Mironov, prezent şi el în acest volum.

Mihaela BĂBUŞANU




vineri, 29 noiembrie 2019

What's Love Got To Do With It ?

TINA TURNER....pentru că acum 3 zile a împlinit 80 de ani, pentru că îmi place foarte mult, pentru că ...What's Love Got To Do With It?




joi, 28 noiembrie 2019

Experienţa noastră în co-sleeping


Bebe doarme în pat cu voi părinţii sau în pătuţul lui? Dilema şi controversele dormitului împreună/co-sleeping -ului sunt interminabile....
Evident că m-am întrebat şi mă mai întreb uneori dacă am procedat/procedez corect sau nu. Cert este că am făcut aşa cum am simţit şi, să fiu sinceră, nu îmi imaginez cum ar fi putut fi altel pentru că am ales cu inima şi m-am bazat pe intuiţie. Cu alte cuvinte, "co-sleeping-ul m-a ales pe mine" ;)
 Adresez această întrebare în special mămicilor care alăptează căci, sunt diferenţe clare de atitudine şi comportament între copiii alăptaţi şi cei nealăptaţi. Statisticile spun că cei nealăptaţi sunt mult mai uşor de “manevrat” în sensul că le poţi impune mult mai uşor un program, nişte reguli, îi poţi lăsa în grija unor persoane străine fără probleme şi se pot adapta mult mai uşor dormitului separat prin comparaţie cu cei alăptaţi. Aşa o fi?
Un studiu efectuat de Paul McKenna, pe care vi-l redau mai jos, vine în sprijinul alegerii deja făcute (de mine).Ceea ce mă bucură.
Studiile au arătat că acei copii care dorm împreună cu părinţii , de multe ori, cresc mai puţin temători şi mai independenţi decât copiii care nu se bucura de co-dormit,” spune McKenna. Tot el spune că mai mult de 80% din mamele care alaptează dorm împreună cu copiii lor şi că majoritatea părinţilor fac acest lucru la un moment dat. Dacă al tau copil doarme in bratele tale, nu este singurul.
Dormitul lângă mama nu este despre a fi răsfăţat sau nu
, spune McKenna. Este despre biologie. Copiii se calmeaza atunci cand sunt langa mama lor, indiferent daca mama doarme cu ei sau doar le sta alaturi,”spune el. Sugarii sunt conceputi sa faca acest lucru, care este important pentru dezvoltarea lor. Ei depind de mama.De la o vârstă fragedă, înarmăm sugarii, bebeluşii şi copiii cu sprijinul de care au nevoie pentru a fi independenti. Co-dormitul impreuna cu mama sprijina copilul. El raspunde la zgomotele, miscarile si reactiile mamei sau ale ingrijitorului.
Aceia care dau vina pentru esecurile lor in casatorie pe copilul care doarme in pat cu ei nu se confrunta cu problemele mai mari. De asemenea, nu exista informatii care sa sustina ideea ca dormitul cu cel mic va face acest lucru. Co-dormitul este o intelegere pe care o faceti inainte de a se naste copilul.
Bebelusii au nevoie de distinctii senzoriale.Ei au nevoie sa auda, sa asculte si sa reactioneze in functie de ingrijitorul lor, mama sau tata. Este normal si primitv. Punandu-ti copilul singur intr-o camera si inchizand usa, nu il ajuti sa invete, sa mareasca si sa dezvolte acele distinctii senzoriale. Cand copilul intra pentru prima data in lume, construieste o relatie cu mama, tatal sau ingrijitorul. Depinde de acele persoane pentru a-l ajuta sa invete sa reactioneze.
Societatea si oamenii presupun ca este bine sa judeci co-dormitul, co-dormitul pe o suprafata separata si impartirea patului” spune McKenna. Parintii au dreptul sa decida ce este bine pentru ei, ce este sigur pentru ei, ce functioneaza cel mai bine pentru ei si pentru copil si care este cea mai buna metoda pe care o vor urma. Daca te simti confortabil sa faci asta, si ti-ai luat cat mai multe masuri de siguranta este posibil, ai incredere in intuitia ta ca acest lucru este cel mai bun aranjament de dormit pentru familia ta”
.
Cum aş descrie în imagini experienţa noastră de co-sleeping? Uitaţi-vă la fig.1 şi fig.2 . J
La noi este clar cum stă treaba.La voi cum este?



miercuri, 27 noiembrie 2019

Bucovina - File de istorie, ediția XXI

Bucovina - File de istorie, ediția XXI
SECŢIUNEA ISTORIE
Muzeul de Istorie Suceava
Sala Pedagogie Muzeală, parter
PRIMA ZI DE COMUNICĂRI
Joi, 28 noiembrie 2019, ora 1030
Moderator:
Dr. Costin Scurtu (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand”, filiala Constanța)
1. Lector univ. dr. Mirela Beguni (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Prerogative politice ale ierarhilor din Moldova în perioada preregulamentară
2. Conf. univ. dr. Olimpia Mitric (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
“Spre știință la vreme viitoare” – consemnări în instrumente de evidență din arhiva Mănăstirii Sucevița (secol XIX)
3. Conf. Cristea Alexandru-Ionuț, prof. Cristea Cristina (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, Școala Gimnazială Dărmănești)
Moșteniri cartografice habsburgice în Bucovina
4. Dr. Mihai Șelaru (Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”, Vaslui)
Un general al luptei pentru Unire – Nicolae Arghirescu
5. Dr. Mihaela Cristina Verzea (Complexul Muzeal Județean Neamț, Piatra Neamț)
I.D. Ștefănescu și ținutul Neamț
6. Alexie Lidia (Muzeul Memorial “George Enescu”, Dorohoi)
George Enescu în presa franceză Revista L’ Echo Musical 1905
7. Dr. Ovidiu Bâtă (Institutul “Bucovina”, Rădăuți)
Ioan P. Prelipcean (1881-1974)
8. Dr. Elena Pascaniuc (Institutul ”Bucovina”, Rădăuți)
Folclor din Bucovina în paginile revistei românești de folclor “Șezătoarea”. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare (1892-1929)
9. Dr. Ștefănița Mihaela Ungureanu (Institutul ”Bucovina”, Rădăuți)
Ariadne Löwendal (1899-1954)
10. Carol Mohr (Institutul “Bucovina” Rădăuți)
Paradigme transdisciplinare pentru cercetarea istorică
11. Dr. Marian Olaru (Institutul ”Bucovina”, Rădăuți)
Documente din Arhiva Președinției Consiliului de Miniștri (C.B.B.T) despre administrarea Bucovinei între anii 1941 și 1944
12. Dr. Rodica Jugrin (Institutul ”Bucovina”, Rădăuți)
Revista “Glasul Bucovinei” la 25 de ani de la apariție
13. Dr. Mihai-Aurelian Căruntu (Muzeul Bucovinei, Suceava)
Prezentare de carte: David S. Foglesong, The American Mission and the “Evil Empire”: The Crusade for a “Free Russia” since 1881, New York, Cambridge University Press, 2007, 362 p.
14. Dr. Marcel Catrinar (Muzeul Bucovinei, Suceava)
Unionistul Vasile Mălinescu și revoluția de la 1848. Aspecte generale
15. Drd. Elena Pintilei (Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, Suceava)
Contribuția lui Ion G. Sbiera la apariția și dezvoltarea primelor reviste literare din Bucovina
16. Băbușanu Mihaela (Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Bacău)
Rememorare Marius Mircu, 110 ani de la naștere, în contextul aniversării a 100 de ani de jurnalism profesionist în România

ZIUA A II-a
Muzeul de Istorie Suceava
Sala Pedagogie Muzeală, parter
Vineri, 29 noiembrie 2019, ora 900
Moderator: Dr. Anca-Violeta Epure, Universitatea “Ștefan cel Mare”, Suceava
17. Lector univ. dr. Violeta-Anca Epure (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Amurg de regim fanariot. Perioada 1812-1820 din istoria Principatelor Române în viziunea consulilor și voiajorilor francezi
18. Cristina Slavic (Muzeul Bucovinei, Suceava), Piese din Colecția Muzeului Bucovinei Suceava care au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza și soției sale, doamna Elena Cuza
19. Lector univ. dr. Dinu Balan (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava), Un scriitor uitat: M. Theodorian – Carada
20. Lector univ. dr. Harieta Mareci Sabol (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
“Ți-am trimis o ilustrată...” Spitale din Bucovina în cărți poștale de epocă
21. Dr. Constantin Ungureanu (Institutul de Istorie din Chișinău)
Populația urbană din Bucovina și Basarabia, în secolul al XIX-lea – începutul secolului XX
22. Dr. Alis Niculică (Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, Suceava)
Un preot în slujba neamului: Gheorghe Șandru
23. Dr. Natalia Filipciuc (Academia Națională de Științe Pedagogice Ivan Zaziuc a Ucrainei, Kiev)
Muzeele memoriale ale regiunii Cernăuți: conținutul pedagogic
24. Drd. Vladimir Acatrini (Biblioteca Universității din Cernăuți)
Păstrarea patrimoniului spiritual: Muzeul Familiei Mandicevschi din școală și funcțiile lui (Școala din Bahrinești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți)
25. Dr. Mihai Ștefan Ceaușu (Institutul “A. D. Xenopol” Iași)
Considerații privind situația germanilor și a limbii germane în Bucovina în primii ani de după Unire
26. Dr. Vlad Gafița (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Scurtă analiză comparativă a ideologiilor și trans-ideologiilor politice din Bucovina habsburgică
27. Prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Noiembrie 1919: primele alegeri din România desfășurate pe baza votului universal
28.Dr. Costin Scurtu (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand”, filiala Constanța)
Încercările Marilor Puteri de condiționare a României – recunoașterea unirii Basarabiei versus cedarea Dobrogei (1918-1920
29. Prof. Ioan Popoiu (Câmpulung Moldovenesc)
Acțiunea politică și militară a României în 1919
30. Dr. Serghei Hakman (Director adj. Centrul Regional pentru formare continuă și perfecționare a funcționarilor publici, Cernăuți )
Problema Bucovinei în politica guvernelor sovietice din Rusia, Ucraina și Ungaria în primăvara anului 1919
31. Prof. univ. dr. Ștefan Purici (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Bucovina în cadrul negocierilor sovieto-germane (1939-1940)
32. Prof. dr. Mihai Iacobescu (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Bucovina și mișcarea naționalistă ucraineană în ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial
33. Dr. Radu Florian Bruja (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Un război absurd. Consiliul Comunității Evreiești din Gura Humorului (1926-1935)
34. Dr. Ovidiu Vintilă (Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, Suceava)
Sociologul bucovinean Traian Brăileanu. Circumstanțele în care poate fi considerat “un antimodern”
35. Dr. Doina Iavni (Director Arhivele Naționale, Filiala Suceava)
Colecția familială Nandriș (1890-2016). Drumul spre public
36. Conf. univ. dr. Florin Pintescu (Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Polonezii din județul Suceava după 1990. Situația demografică, organizarea în teritoriu, legăturile cu patria mamă

marți, 26 noiembrie 2019

Astăzi este Sfântul Stelian, ocrotitorul copiilor

„Cuvioase Părinte Stelian, sprijinitorul şi călăuzitorul în rugăciunile noastre, patimile trupeşti biruind şi împreună cu îngerii locuind, priveşti neîncetat mărirea cea gătită sfinţilor, de lumina cerească umplându-te. Acum, în slava cerească vieţuind şi înaintea Împăratului Hristos stând, nu uita pe credincioşii care cu îndrăzneală înalţă rugăciuni şi cer sprijinul tău. Cel ce de la sânul maicii tale ai fost sfinţit, şi vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat, luând sub ocrotirea ta pe mame şi pe copii, ferindu-i de întristare şi de boală, arată-te grabnic vindecător al suferinţelor şi al bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor ce te laudă pe tine. Cel ce din pustiul Paflagoniei ai făcut loc de preamărire a Sfintei Treimi, fă şi din pustiul inimilor noastre ţarină bineplăcută a harului dumnezeiesc, în care să înflorească crinii cei mântuitori ai credinţei şi să se înmulţească roadele sfinţitoare ale faptelor bune; ocroteşte cu rugăciunile tale familiile şi pe copiii noştri, cerând de la Milostivul Dumnezeu iertare de păcate, sănătate şi mântuire, ca prin tine şi împreună cu tine să lăudăm numele cel sfânt al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!”

luni, 25 noiembrie 2019

Donaţie la FSC Bacău!

Un număr de cărţi au fost donate cu drag, CENTRULUI DE ZI PENTRU VÂRSTNICI "DR. ŞTEFAN CIOBANU" BACĂU.
Mulţumesc pentru colaborare, dnei Bargu Lenuta!







joi, 21 noiembrie 2019

Era o vreme....

,,Era o vreme în ţara asta când cine termina liceul şi intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, "Domnul inginer sau Domnul profesor, sau Domnul avocat".
Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul, tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu...
Era o vreme în ţara asta, când dacă vedeai o maşină pe stradă, ştiai că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere, sau este vreun boss de la partid. Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau în alimentaţia publică.
Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între orele 08 şi 16, te gândeai că este în concediu, zile libere, sau poate e bolnav, săracu om, şi merge la doctor...
Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai ascultat.
Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic - ca toată lumea - în ziar, sub haină, convins că nu ştie nimeni ce e umflătura aia, de la piept.
Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copiii mergeau în uniformă, şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că " este unul din ăia de chiulesc sau nu le place şcoala" şi te uitai atent la el să vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de serviciu, sau de fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla ta'cs'o că a chiulit... !
Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.
Era o vreme în ţara asta când băieţii deştepţi erau consideraţi cei care ştiau carte, dar să o citească, nu să o joace: făceau o facultate şi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: " ăsta e a lui Ilie de la sculărie. A termenat primul facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept" ...
Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-au luat copilul la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta, sau nunta copilului.
Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul, sau de ce nu ai moţ la bască, sau de unde te îmbraci...
Era o vreme în ţara asta când lumea întorcea capul după militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie: "Uite mamă, trece armata".
Astazi ...
Astăzi, în ţara asta, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".
Astăzi, în ţara asta, nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.
Astăzi, în ţara asta, străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.
Astăzi, în ţara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua, trebuie să dai cu plicul.
Astăzi, în ţara asta, când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet şi laptopul, ipodul, "ifonul", sau tableta.
Astăzi, în ţara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu.
Astăzi, în ţara asta, băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să "se învârtă" sau sunt "băieţi de băieţi deştepti" care obţin bani uşor din "afaceri" cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deştept.
Astăzi, în ţara asta, când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, sau să nu te invite la o nuntă...
Astăzi, în ţara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă "la ţară" de zilele onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te miri că nu se dau cap în cap...
Astăzi, în ţara asta, când lumea aude de armată întoarce capul pentru că "Aştia au tras în noi în '89 şi acum au pensii nesimţite".
Oare ce va fi mâine? Cum va mai fi ţara asta?
Cum Va Fi Mâine?”
Neagu Djuvara, fragment, "Era o vreme..."
Imagine preluată de pe pagina "VASLUIUL COMUNIST"


Tu, care-ai fost iubit,/Ţi-e toamnă ca şi mie?


miercuri, 20 noiembrie 2019

Ziua Internațională a Drepturilor Copilului

În fiecare an, pe 20 noiembrie - pentru a marca adoptarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului - UNICEF sărbătorește Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, promovează respectarea drepturilor copilului.
Da, copii trebuie să fie alinaţi, mângâiaţi şi nu lăsaţi să plângă cu orele, copii trebuie iertaţi şi educaţi.Atunci vor şti că sunt iubiţi. Capacitatea de a da dovadă de tandreţe, empatie şi compasiune ar trebui să fie cerinţele minime de îndeplinit de către cei care lucrează cu copii. Mai ales cu cei mici şi foarte mici.


marți, 19 noiembrie 2019

Scrisoare pentru fiul meu

"Dragul meu fiu,
peste 1 săptămână se vor împlini 8 luni de când te-ai născut. Nu trece zi în care să mă întreb dacă decizia de a îți dezvălui această lume a fost bună sau rea. Doar Dumnezeu poate ști.
Nu scriu aceste rânduri doar pentru tine, pentru că eu voi face tot posibilul ca tu să fii ferit de toate relele, scriu pentru mine, din egoism, ca să mă înțelegi mai bine, cu speranța că va veni ziua în care mă vei ierta. Și pentru părinții măcinați de aceleași gânduri.
În primul rând aș vrea să îți spun ceva cumplit: mami e un muritor de rând și oricât de mult aș vrea să te feresc de drame și suferințe, ele nu te vor ocoli. Aici nu intră dezamăgirile, pentru că până să te însori, te vor părăsi câteva fete și lumea îți va părea urâtă și inutilă. Îți vorbesc despre adevăratele suferințe, când vei descoperi că semenii tăi sunt lași, mizerabili, delăsători, incompetenți și insensibili.
Am des coșmaruri după ce văd știri cu prunci flămânzi, abuzați, uitați. Chiar azi am aflat că un băiețel de 3 ani a fost plimbat între spitale 3 zile, cu arsuri pe 70% din suprafața corpului, altul a murit după o deratizare iar 300,000 de mii de alte suflețele merg la culcare pe stomacul gol.
Dacă alți părinți scriu scrisori pentru pruncii lor în care își listează dorințele, eu îți voi spune franc cum nu aș vrea să fii.
1. Nu vreau să fii cult, vreau să fii inteligent. Am văzut atâția proști citiți, încât te prefer inteligent decât tocilar.
2. Nu vreau să fii emotiv, vreau să fii sensibil. Sub emotivitate se ascund impotenții, sensibilii găsesc mereu soluții.
3. Nu vreau să fii cel mai bun, vreau să fii cel mai popular. Cei mai buni ajung de obicei în spatele unui ghișeu cu salariul mediu pe economie, cei mai populari au parte de oportunițăți nemaivăzute.
4. Nu vreau să fii cel mai bine plătit, vreau să fii cel mai satisfăcut. Dintre cei mai realizați financiar oameni pe care îi cunosc, majoritatea suferă de post achievement depression. Vreau să fii întotdeauna flămând financiar și mereu dornic să urci. Clișeul cu banii care nu aduc fericirea e adevărat, trebuie să ai mereu bani cât să îți dorești mereu să fii extraordinar.
5. Nu vreau să fii cel mai frumos sau mai special, vreau să fii invincibil. Visez uneori că te mușcă un păianjăn și devii Spiderman sau că te mai naști o dată din mine, Superman. Știu că până și supereroii suferă dar ce îmi doresc eu cel mai mult este să fii sănătos. Dacă ar fi să mă întrebe Dumnezeu sau Peștișorul de Aur ce îmi doresc eu cel mai mult pentru tine, dintre toate dorințele, acea dorință este să fii sănătos.
6. Nu vreau să dai și să te ghidezi după citate din idoli, vreau să ai simțul umorului. Și să știi că autorionia e apanajul celor mai deștepți.
Dragul meu fiu, am pus la “save”această postare. Dacă va mai exista facebookul atunci când tu vei fi un tânăr invincilil, să știi că mama ta a riscat penibilul din prea multă dragoste 🙂
Cu drag,
Eu".
(Corina Băcanu)

sâmbătă, 9 noiembrie 2019

Mulţumesc! Mulţumim!

Pe această cale, vreau să vă mulţumim, tuturor, pentru fiecare urare în parte. Am rămas surprinsă şi de această dată de numărul mare de mesaje, poze, gânduri frumoase. M-am bucurat pentru multitudinea de mesaje, pentru fiecare telefon primit sau postările de pe Facebook.O să încerc să le citesc astăzi pe toate, dacă va fi posibil. Mulţumesc şi colegilor de la muzeu.
Orice om se simte special de ziua lui, asa m-am simtit si eu împreună cu Mihail de onomastica noastră.
Vă mulţumim!
Mihaela & Mihail
🍀


joi, 7 noiembrie 2019

marți, 5 noiembrie 2019

Pentru că tot se apropie alegerile...


Blestem pentru tine/Curse for you

Blestemat îţi fie pasul
Care a creat impasul,
Care mi-a adus durerea
Făr să am şi mângâierea
Care m-a lovit amarnic,
Prea adânc şi prea năpraznic,
Care-mi dă nelinişti grele
Eu mă sting. Dar nu şi ele.
Doamne, fă te rog un bine!
Chiar de este pentru mine-
Alungă Doamne blestemul greu
Ca să te cinstesc mereu,
Dă-mi Doamne şi mângâiere
După clipe de durere,
Mângâiere de durată,
Nu de-o noapte, nu de tată.

(Blestem pentru tine-2001)
Damned be your steps
That triggered the impasse
That brought me pain
Without comfort
That hit me so terribly
Too deep and too hard
That gives me heavy uneasiness
I fade away. But they don't.
Please, God , have mercy!
Even if is not for me -
God, please, chase away the heavy curse
And I will worship you always,
God, please, give me comfort
After moments of pain
Long lasting comfort
Not for one night, not fatherly.

(Curse for you)

luni, 4 noiembrie 2019

111 Valori Naţíonale pentru Vaslui


Dumitru V. Marin, „111 Valori Naţíonale pentru Vaslui”, cu subtitlul „Jurnalism cultural”, Editura Pim,Iaşi, 2019
      De curând am intrat în posesia acestei cărţi. Păi cum să nu fii curios să afli care sunt cele 111 valori naţionale în viziunea lui DV Marin? “Încercarea noastră este consacrată unor valoroși ai științei și culturii române care, prin eforturi personale, capacități individuale, să fie prețuiți pentru munca lor, iar însemnările de față să prezinte în eboșe fugare profiluri, acte și fapte”(autorul)
   Aşadar, avem de a face cu peronalităţi reale, stabile, consacrate iar nu cu „fugare profiluri”. Să răsfoim grabnic cele 513 pagini.
 Atrag şi titlurile care dau indicii clare privind abordarea şi prezentarea personalităţii ce urmează a fi prezentate: Corneliu Porumboiu, de-ai noștri, până la… Cannes pag 238, “Val Andreescu-Omul metaforei”,pag 17, „Constantin Ciopraga… optimistul!”, academician, – „un tip calm, păr alb, vorbă domoală, expresie fermă” – căruia îi datorează debutul în publicistică. Pag 69, „Ioan Dănilă, universitar alecsandrian”, pe care, spune autorul, „l-am simţit întotdeauna ca pe un frate, calm, documentat, afectuos profesionist”, p.139, Dumitru Brăneanu dr ing dar….şi mare scriitor pag 79, Ana Blandiana nu numai poetă pag 76, Ioan Baban: “Am plecat, că mi-a furat căciula”, sau Cornel Galben dintotdeauna prieten, pag 170, Iordan Datcu, istoricul folclorului”, p. 136, ,, Marian Petcu pe care îl vede „un aprig…muncitor”, p.298, pe „Grigore Ilisei, reporterul-scriitor fără frontiere”, p. 197, „Florin Piersic, actor cu memoria fantastică”, p. 300, „Ion Gheorghe Pricop care îi spusese .”tu eşti cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile”, p. 330, „Dan Ravaru – destin de preţuită personalitate locală”, p. 330, ”Valentin Silvestru, sau prietenul fără prieteni”, p.362, „Laurenţiu Şoitu, ieşean de la Şuletea, sau universitar”, p.39, CD Zeletin pag 459, IANCU GRAMA, poetul… navetist pag 179, Vasile Larco, epigramistul, prietenul,poetul pag 214.
 În carte, DV Marin, trece în rândul “valoroşilor” peşedinţi de ţară, prim miniştri, politicieni, personalităţi de peste hotare. Emil Constantinescu-președintele țării, profesor, prieten. pag 117, Ion Iliescu, un președinte… (România) pag 186, Teodor Meleşcanu, șef A.P.R., ministru și când nutrebuia pag 230, Adrian Păunescu, poet bun, politician rău, pag 294, REGELE MIHAI I… fără regat pag 342 sau P. S. Ioan Casian – Canada: „viitorul sună bine! pag 85
   Şi, aleg să mă opresc aici. În tot cazul,  111 nume cât se poate de diferite, pe alocuri chiar antagonice, unele unanim cunoscute, altele poate mai puţin.
Care este totuşi acel element comun care leagă toate aceste profile şi care este rostul cooptării lor în acelaşi loc? Este vorba despre personalităţi care „au îndrumat, au convorbit ori colaborat cu autorul acestor rânduri”. Aşa justifică şi preîntâmpină întrebările fireşti ale celor care vor parcurge aceste pagini, DV Marin. “Iată sine ira et studio rostul acestor însemnări” îşi întăreşte justificarea autorul.
Aproape fiecare dintre cele 111 nume merită a fi menţionate,  însă o să vă las dumneavoastră plăcerea de a le descoperi, de a le împărţi pe domenii şi interese sau, de ce nu, de a face propria dumneavoastră ierarhizare plecând de la această listă de nume şi renume.

   Nu putem să nu remarcăm şi apreciem acest efort al autorului, fie doar şi pentru simplul fapt că în spatele acestor rânduri stau ani de zbatere, încercări, implicare, eforturi, războaie, iniţiative, reuşite, conflicte, ani mulţi de presă, de televiziune.
Căci da, orice s-ar spune şi s-ar putea spune despre  DV Marin, el este înainte de toate,  un om fără odihnă și fără astâmpăr”, aşa cum spunea binecunoscutul Alexandru Mironov, prezent şi el în acest volum.

Mihaela BĂBUŞANU
UZPR


Mulţumesc! Total neaşteptat...


sâmbătă, 2 noiembrie 2019

"Toamna bacoviană a scriitorilor”, ediţia I


"Toamna bacoviană a scriitorilor”, ediţia I
Premiile Toamnei Bacoviene a Scriitorilor, ediţia I
Juriul a fost format din: Dan Bogdan Hanu, președinte și membrii: Mioara Bahna, Emilian Marcu, Cristina Ștefan, Valeria Manta Tăicuțu.
Premiile Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România 2018-2019:
-Premiul OPERA OMNIA – OVIDIU GENARU
- Premiul CARTEA ANULUI 2018 – PETRE ISACHI- Docuficțiuni critice vol, I,II, Iii,IV.
-Premiul CARTEA ANULUI 2019 - ION FERCU – Prin subteranele dostoievskiene
Douăsprezece premii: CARTEA LUNII: MARIA CUȘNIR, NECULAI POGONARU, DOINA CERNICA, NICOLAI TĂICUȚU, GHEORGHE IORGA, ADRIAN BOTEZ, VASILE PROCA, GRIGORE CODRESCU, GHEORGHE ANDREI NEAGU, ȘTEFAN MUNTEANU, ALEXANDRU DUMITRU, CALISTRAT COSTIN.
- Premiul special pentru cronică literară: IOAN CULIȚĂ UȘURELU
- Premiul special pentru poezie religioasă: ION TUDOR IOVIAN
Premii IN MEMORIAM: SORINA MUNTEANU ȘI DORU KALMUSKI
S-au acordat patru premii ale REVISTEI PLUMB: CECILIA MOLDOVAN, EMIL ARITON ȘI elevelor MIRIAM PARASCHIVA ICHIM ȘI LIVIA IOANA RETEA.

Foto: Cristina Ştefan

Mai jos, alături de  doamna Valeria Manta-Tăicuţu, o doamnă dragă sufletului meu.