Mihaela Băbuşanu

Mihaela  Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"

sâmbătă, 11 august 2018

Creşterea bebeluşului-între fantezie şi realitate

Aveti un bebelus care doarme ca la carte, când trebuie?se linişteşte după anumite ritualuri?se joacă cu jucăria îndrăgită şi nu doar o molfăie şi se agită mai rău când nu o poate apuca cum trebuie?se linişteşte în crizele de colici atunci când îl ţineţi pe burtica voastră, când porniţi aspiratorul sau maşina de spălat, când îl plimbaţi cu maşina? Îi place la baie?îi place masajul de după baie şi nu dimpotrivă îl agită şi mai rău?îi place faptul că încercaţi de săptămâni şi săptămâni să îi faceţi un program de mâncat, de somn, joacă şi ieşit afară? Se linişteşte când îl scoateţi afară ba chiar şi adoarme? îl ţineţi pe burtică şi îi place ba chiar se şi rostogoleşte? Îi place să se joace foarte mult? La 4-5 luni deja doarme câteva ore bune şi nu se mai trezeşte chiar până spre dimineaţă? Nu se agită de la ora 2,30-3 până la ora 9 fără să doarmă? Nu ţipă strident şi plânge cel puţin 6 ore pe zi până la 3-4 luni şi nu există absolut nici un remediu pentru asta decât să stai cu el în braţe?apoi după ce treci de etapa asta şi ai o săptămână de linişte în care spui că l-ai apucat pe Dumnezeu de un picior începe altă etapă, aceea a creşterii dinţilor cu nesomn, agitaţie extremă noaptea iar plans neconsolant, nesomn sau trezit în fiecare noapte la ora 2-3 şi nu mai adoarme până dimineaţa la ora 9? atunci faceti parte dintre cei norocosi; dar eu una am început să cred că oamenii care au scris cartile despre bebeluşi, le-au scris pentru bebelusii perfecti, in general ori nu au copii ori  trăiesc într-o continuă fantezie ....
Te reanimă şi remontează din extenuarea nesfârşită zâmbetul lui inocent, gânguritul, privirea, drăgălăşenia şi faptul că este al tău, trup din trupul tău.
Şi-apoi, dacă nu îţi creşti singur-singurel copilul ci te ajută bunica, mătuşa, bona sau mai ştiu eu cine, nu prea ai motive să te plângi foarte tare.
Aşa cum spuneam şi anterior, nu ştiu dacă am fost pregătită să devin mama însă ştiu sigur că nu eram pregătită să nu fiu niciodată mama…
Şi noi suntem norocoşi că îl avem pe EL, doar că al meu drăgălaş bebeluş este ALTFEL, ATIPIC şi nimic din ce am citit, din ce mi-a recomandat pediatrul, medical de familie, celelalte mămici din experienţa lor personală, NU NI S-A POTRIVIT, ABSOLUT NIMIC în nici una dintre situaţiile importante şi etapele de viaţă de până acum.
Oricum ar fi, trebuie răbdare, infinit de multă răbdare, pentru că nu este aşa, lucrurile bune necesită timp.
Be pacient good things take time.

                                                            My Little Dragon

Niciun comentariu: