Mihaela Băbuşanu

ADORABILUL GHIOCEL/ FLOAREA ÎNGERILOR Într-o zi, un înger zbura în văzduhul limpede legănându-se printre stelele strălucitoare. La fiecare stea se oprea şi culegea o floare la întâmplare. Şi după ce adunase câte una din fiecare lume a universului, făcând astfel în braţe un buchet ceresc, s-a pogorât pe Pământ şi a cules şi de aici o floare la întâmplare. Apoi, urcă din nou la cer şi dispăru sub bolta de azur. Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine. – Este un trandafir, spuneau trandafirii. – Este un crin alb ca şi el, spuneau superbii crini. – Nu, este o floare de portocal cu parfum divin,încercau să convingă portocalii. – Vă spun eu, suratelor, că nu poate fi decât o lalea,strigă fălindu-se o lalea splendidă. Chiar şi violeta, atât de modestă de obicei, aspira la cinstea de a avea o soră în Rai şi susţinea cu blândeţe...

"UN GENIU ISI IA RAMAS BUN"                by  Gabriel García Márquez “Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, prob abil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic. As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica. As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata! Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu, daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stel...

Seară literară 5 Haiku Posted on  26/02/2016  by  dordefemeie În seara asta la “cafeneaua cu citire” am uitat de poezia albă sau clasică, am uitat de poemele în proză, de literatura SF, am uitat până şi de noi şi ne-am concentrat toate forţele pe “iluminarea” prin haiku. Nu ne-am mulţumit la a fi contemplativi, ci am dezbătut în stilul pur românesc, adică cu patimă, ce înseamnă haiku, care sunt regulile în scrierea lui, cum se ajunge la cele trei versuri plecând de la imagine, şi multe altele. Întrebarea la care s-a dorit a se obţine un răspuns în această seară a fost cea pusă de Cristina Ştefan, cu privire la romanizarea haiku-ului scris de poeţii români, adaptarea acestui stil literar la spiritul şi tradiţia noastră milenară, sau încercarea de a ne substitui poetului nipon şi scrierea de haiku cu respectarea în proporţie de 100% a regulilor originale, reguli de multe ori nepotrivite nouă. Cu alte cuvinte, acceptăm metafora în haiku sau nu, una din reguli fiin...

Because you already know: whatever you need me, i’ ll be there with an unselfish love that respects you.  If you should ever find someone new I know she better be good to you 'Cause if she doesn't Then I'll be there Just look over your shoulder Just call my name.

http://www.calameo.com/read/0000022460622380712a7

Constatare În ţara mea nimic nu se întâmplă, Ce ar putea a fi numit normal E anormalul azi măsură-n toate Şi parvenirea scopul ideal. Nimicul este tot, totul nimic, Fapta cea rea model de demnitate, Tupeul şi prostia sunt pe val Iar bunul simţ, privit ca laşitate. Azi marii hoţi, investitori se cheamă Iar speculanţii mari afacerişti, Ei care cer mereu scutiri de toate, Că de bun simţ de mult au fost scutiţi. Iar plata muncii încă se mai face, În funcţie de cruci sau de bichini De i-a făcut pe toţi ce ştiu cu munca Să meargă să o facă prin vecini. Rămaşi acasă, unchii şi nepoţii, Îşi plâng tăcut durerea pe la porţi Şi-aşteaptă ajutoare de pe-afară Şi mântuirea cât nu sunt încă morţi.  (Vasile Avorniciţei)

+  A murit Academicianul ALEXANDRU VULPE,  Directorul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti, Istoric şi Arheolog, Doctor în Istorie, Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române şi Membru titular al Academiei Române din anul 2009.  Mărturisesc că am avut onoarea, în perioada în care trăia şi onorabila doamnă Magdalena Vulpe, soţia domniei sale, să zăbovesc o perioadă la masa şi în casa domniilor lor, bucurându-mă de toată atenţia unor oameni pe care dacă ai norocul să-i întâlneşti o dată în viaţă te poţi considera privilegiat. O extrem de scurtă biografie a domniei sale: Alexandru Vulpe a absolvit Facultatea de istorie a Universității București, studiind istoria antică și filologia clasică. Din 1965 devine cercetător științific al Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" din București, iar în 1968 obține titlul de doctor în istorie cu lucrarea "Necropola hallstattiană de la Ferigile" (conducător știin...

Un soi de motivare pentru atunci când vernisajul (sau un anume eveniment) bate la uşă, şi constaţi că trebuie mai întâi să faci faţă multor piedici (sau beţe-n roate), să remediezi totul şi apoi să zâmbeşti frumos, cu toată deschiderea, ca şi cum nici urmă de necaz sau perturbare nu ar fi ajuns la tine vreodată ;) wink emoticon

Îţi aminteşti, iubito...                      by George Vieru Îţi aminteşti, iubito...amândoi Îmbrăţişaţi prin parc cum ne plimbam Şi mâna dreaptă o ţineam, pe  sub tricou, la sânii goi; Cu gura la ureche te-ntrebam                                          De mă iubeşti. Şi—n timp ce răscoleam cu paşi uşori Prin frunzele de pe alei, Pe sub copacii plini de ciori, Cu faţa înspre mine te jurai pe zei                       Că mă iubeşti. Cu mâna coboram pe coapse-n jos, Prin blugii strâmţi te mângâiam, Îţi sărutam chipul frumos- Cu sufletul întreg atunci credeam      ...

Some are like water, some are like the heat Some are a melody and some are the beat Sooner or later, they all will be gone Why don't they stay young? 

"Iubesc calitatea tăcerii". (Oana Pellea)

You got the healing that I want Just like they say it in the song  smile emoticon