Mihaela Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"
vineri, 30 septembrie 2022
"ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS" 2022
miercuri, 28 septembrie 2022
marți, 27 septembrie 2022
În "Monitorul de poezie", anul 4, Numărul 47, septembrie 2022
luni, 26 septembrie 2022
Drum în toamnă
duminică, 25 septembrie 2022
vineri, 23 septembrie 2022
Spirit şi atitudine
joi, 22 septembrie 2022
miercuri, 21 septembrie 2022
Haiku la fotografie
nişte funze stinghere
iscodind pe furiş
Haiku: Mihaela Băbuşanu
Foto: Ileana Calotescu
luni, 19 septembrie 2022
Menţiune "Lyrical flashes" secţiunea senryu, august 2022
joi, 15 septembrie 2022
Donaţii, schimburi şi împrumuturi Bacău, peste 2000 de membri!
Mă bucură faptul că suntem o comunitate deja mare, însă sper să fim şi buni.
Având ca adresabilitate iniţială MĂMICILE CU PITICI, grupul a căpătat ulterior o adresabilitate mai largă.Puteţi doar dona, împrumuta sau face schimb. PE ACEST GRUP NU SE VINDE NIMIC, NU SE SOLICITĂ ŞI NU SE ACCEPTĂ DONAŢII ÎN BANI!
Spor la donat, schimbat, împrumutat!
Şi nu uitaţi: donaţia se face din suflet, nu din preaplin!
https://www.facebook.com/groups/2185263598384537
miercuri, 14 septembrie 2022
In memoriam ALEXANDRU ARTIMON
,,Cei vii pomenesc pe cei morţi. E o datorie, pe care muritorii şi-au statornicit-o, dintru însuş începutul gândului despre moarte...”
(V. Pârvan, Memoriale,1923)
N. 14 septembrie 1938, în satul Coșula, comuna
Copălău județul Botoșani – m. 8 septembrie 2008, la Bacău.
Studii:
Școala Primară Coșula (1945-1949), Școala
Generală din Botoșani (1949-1952), Liceul „August Treboniu Laurian” din
Botoșani (1952-1955); după un stagiu ca profesor suplinitor la Școala Generală
Cristești, județul Botoșani (1955-1958), a urmat, în perioada 1958-1963,
Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Secția
istorie universală.
Obţine titlul de doctor în istorie în 1999
Lucrarea tipărită în 1998, Civilizaţia medievală
urbană din SV Moldovei în secolele XIV–XVII, a fost susţinută ca teză de
doctorat, în ziua de 1 mai 1999, la Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Iaşi,
având drept conducător ştiinţific pe distinsul medievist prof. univ. dr. Victor
Spinei, membru corespondent al Academiei Române
Activitate profesională:
– Director al Muzeului de Istorie din Târgu
Neamț (1963-1967);
– Șef de secție la Muzeul de Istorie din Suceava
(1967-1969);
„La
Suceava a fost inclus în colectivele de cercetare a unor importante situri
arheologice cum au fost cele din oraşul Suceava, în special de la biserica
,,Sf. Dumitru”, de la cetatea de Scaun, Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Putna şi
Volovăţ, la ultimul sit arheologic a condus cercetările realizate. Din această
vreme datează unele din primele sale rezultate remarcabile, cum ar fi cele de
la Volovăţ, unde a dezvelit un interesant lăcaş de cult, datând din secolul al
XIV-lea, descoperire de mare importanţă pentru perioada de geneză a
statalităţii româneşti la est de Carpaţi care l-a propulsat pe Al. Artimon în
rândul arheologilor medievişti cunoscuţi din ţara noastră”.(Ioan Mitrea)
– Muzeograf principal, șef de secție și director
adjunct (din 1992) la Muzeul Județean de Istorie Bacău (1969-2001).
„Dar
adevărata sa consacrare, ca muzeograf şi cercetător al genezei oraşelor medievale
româneşti de la est de Carpaţi, avea să aibă loc la Bacău. La îndemnul lui
Iulian Antonescu, un deschizător de drumuri în muzeografia şi arheologia
băcăuană, a venit la muzeul din oraşul lui Bacovia unde a avut un câmp larg şi
posibilităţi de cercetare, atenţia sa îndreptându-se, cu precădere, spre
cercetarea genezei şi evoluţiei oraşelor medievale Bacău, Adjud şi Târgu
Trotuş. În cadrul muzeului băcăuan (azi Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu”),
a fost muzeograf principal, un timp şef de secţie, iar între anii 1992–1999,
director adjunct”(Ioan Mitrea)
După pensionare a continuat colaborarea cu
muzeul băcăuan și, în calitatea sa de expert în arheologie, a lucrat în cadrul
Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău,
fiind totodată membru al Comisiei Zonale Nr. 2 a Monumentelor Istorice,
calitate în care s-a implicat în salvarea tezaurului patrimonial al județelor
Bacău, Galați, Vaslui și Vrancea.
Activitate publicistică:
„Opera sa
ştiinţifică s-a concretizat în 8 cărţi de autor şi coautor, în peste 75 de
articole, studii şi rapoarte arheologice, tipărite în prestigioase reviste de
specialitate, precum SCIV/SCIVA, Carpica, Materiale şi Cercetări Arheologice,
Anuarul Muzeului Judeţean Suceava, Studii şi Comunicări Vrancea, Revista
Muzeelor şi Monumentelor, Analele Brăilei, Arheologia Medievală, Cronica
Cercetărilor Arheologice, Studia Antiqua et Archeologica, Revista de
Istorie-Zargidava, Acta Bacoviensis ş.a. A publicat cca. 50 de articole,
recenzii şi note în reviste de specialitate sau reviste de cultură importante,
precum revista de cultură Ateneu, Sinteze şi Vitraliu-periodic al Centrului
Cultural Internaţional ,,George Apostu”. Pentru popularizarea rezultatelor
cercetărilor sale arheologice, îndeosebi după 1989, a folosit şi oportunităţile
oferite de posturile de radio şi televiziune locale şi naţionale. Fiecare din
cărţile, studiile şi articolele scrise de Al. Artimon îşi are importanţa sa şi
se constituie în cărămizi la ceea ce numim istoria şi arheologia medievală a
spaţiului est-carpatic. Eforturile sale au fost răsplătite deseori şi printr-o
şansă extraordinară. Se poate spune că Al. Artimon a fost un arheolog norocos.
De la începutul carierei sale a avut şansa să dezvelească resturile unui
edificiu de cult din secolul al XIV-lea la Volovăţ-Suceava. În timpul
cercetărilor de la o curte boierească din sec. XVI–XVII, de la Ştefan cel Mare-
Bacău, din peretele unui martor dintre casete, au apărut 42 de monede de aur,
în fapt ducaţi emişi de dogii veneţieni în sec. XVI–XVII. În timpul
cercetărilor din perimetrul Curţii Domneşti de la Bacău din epoca lui Ştefan
cel Mare, în extremitatea estică a terasei, care ar fi putut rămâne
necercetată, a dezvelit un interesant turn locuinţă de apărare a Curţii
Domneşti. Şi exemplele ar putea continua.” (Ioan Mitrea)
Volume publicate:
§
Curtea domnească și Biserica Precista din Bacău, Bacău, 1991 (în colaborare cu
pr. Constantin Mardare).
§
Bacău. Reședință voievodală, Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu“,
Bacău, 1996 (în colaborare cu Ioan Mitrea).
§
Județul Bacău. Monografie, Bacău, 1996 (coautor).
§
Civilizația medievală urbană din secolele XIV-XVII (Bacău, Tg. Trotuș, Adjud),
Editura Documentis, Iași, 1998.
§
Orașul medieval Trotuș în secolele XIV-XVII. Geneză și evoluție, Editura Corgal
Press, Bacău, 2003.
§
Ștefan cel Mare și Sfânt în memoria băcăuanilor, Editura Conexiuni, Bacău, 2004
(îngrijitor de ediție)
§
Enciclopedia județului Bacău, Editura Agora, Bacău, 2007; ed. a II-a, 2008
(coautor)
§
Istoria Târgului Trotuș din cele mai vechi timpuri pâna la Marea Unire din
1918, Editura Corgal Press, Bacău, 2008 (în colaborare cu Petre Bogdan)
Manuscris: Monumente istorice din județul Bacău.
Situri arheologice.
Distincții și titluri: Diplomă de merit,
acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor (2003), Ordinul „Meritul Cultural”
în grad de Cavaler, acordat de Președinția României (2004). Cetățean de Onoare
al municipiului Bacău (2013-post-mortem) și al comunei Târgu Trotuș (2003).
S-a stins din viaţă, cu doar câteva zile înainte
de a împlini 70 de ani.
Aşa cum spuneam şi într-un mic articol scris
atunci, în 2008, de remarcat în aceeaşi măsură şi calităţile sale umane pe care
toţi cei ce i-am fost colegi, prieteni sau subalterni – la un moment dat - nu
le putem trece cu vederea. Îmi amintesc că abia terminasem facultatea şi m-am
angajat prin concurs (alături de alti tineri absolventi ai aceleasi promoţii),
la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - pot spune că d-l Alexandru
Artimon (era director adjunct pe atunci), ne-a susţinut şi ne-au facilitat
integrarea în noul colectiv cu multe sfaturi, o extrem de bună disponibilitate
şi susţinere efectivă pe care, trebuie să spun, că nu am mai întâlnit-o decât la
dl Viorel Căpitanu şi la nimeni altcineva de atunci încoace. Şi a fost singurul
şef/director care îşi cerea scuze dacă deranja sau greşea cu ceva, lucru foarte
rar întânit sau deloc, ceea ce spune multe despre calităţile sale umane.
Muzeul nostru, comunitatea ştiinţifică băcăuană,
arheologia medievală românească în general, este mai săracă fără contribuţia
lui Alexandru Artimon.
Vom păstra mereu amintirea unui OM deosebit,
plin de bunătate și înțelegere şi de un devotament profesional mai rar
intâlnit.
.jpg)
Bibliografie:
Anton Coşa, In memoriam. Alexandru Artimon (1938-2008), în Carpica, XXXVII/2008
https://journals.ub.uni-heidelberg.de
duminică, 11 septembrie 2022
Peşti
sâmbătă, 10 septembrie 2022
Arheologie abstractă
💝USV 💝
Felicitări întregii echipe universitare!
Sursa foto: https://www.monitorulbt.ro/
vineri, 9 septembrie 2022
marți, 6 septembrie 2022
La paginile 80-81 în antologia Premiilor Literarare Naji Naaman pe anul 2021. Apărută în Liban, Septembrie 2021
La paginile 80-81 în antologia Premiilor Literarare Naji Naaman/2021.
Traducerea în franceză: Florentina Stanciu
Apărută în Liban, Septembrie 2021, cu traduceri în franceză, engleză, spaniolă şi arabă
.jpg)
.jpg)
luni, 5 septembrie 2022
Haiku selectat şi publicat la secţiunea "Poemele verii"
încovoiaţi de muncă
cei câţiva bătrâni
Felicitări autorilor selectați la secţiunea "Poemele Verii"! Mulţumim pentru selecţie şi comentarii, Maria Oprea& Andreea Maftei!
Sursa foto: ziarullumina.ro
