Mihaela Băbuşanu

Mihaela  Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"

joi, 31 decembrie 2015

Viaţa este o luptă pe care o purtăm zi de zi iar acum, la sfârşit de an, obişnuim să tragem linie şi să facem bilanţul. Indiferent dacă el este unul pozitiv sau negativ, vă doresc ca toate visele să vă devină realitate într-un An Nou mai bun.

LA MULŢI ANI!!!

miercuri, 30 decembrie 2015

A venit aseara mama....

Vasile Militaru - A venit aseara mama



A venit aseara mama, din satucu-i de departe,
Ca sa-si vada pe feciorul, astazi domn cu multa carte.
A batut sfios la usa, grabnic i-am iesit în prag,
Mi s-a umezit privirea, de iubire si de drag.

Sarutîndu-i mâna dreapta, ea m-a strâns la piept sfioasa,
Si întrebând-o câte toate, a intrat apoi în casa.
Înlauntrul casei mele, câta bruma am adunat,
Da prilej ca biata mama, sa se creada-ntr-un palat.

Nu-ndrazneste nici sa intre, cu opincile-n picioare,
Si cu multa grija calca, doar alaturi de covoare.
Eu o-ndemn sa nu ia seama, si sa calce drept în lege,
Ca doar e la fisu-n casa, nu e-n casa vre-unui rege.

Si abia o fac sa sada, pe-un divan cu scoarta noua,
Mi-era dor de tine maica, ti-am adus vreo zece oua.
Nitel unt i-a colea-n traista, niste nuci, vreo doua sute,
Si cu ochii plini de lacrimi, prinse iar sa ma sarute.

Poate mor ca sunt batrâna, si-aprins dorul sa ma-ndrume,
Sa mai vad odata maica, ce mi-e azi mai drag pe lume.
Caierul mi-e pe sfârsite, mâine poate-si curma firul
Si-ntre patru blani de scânduri, sa ma cheme cimitirul.

Jale mi-i de voi maicuta, si visez chiar si desteapta
Cum pe-o margine de groapa, bietul taica-tu m-asteapta
Tu cu dorul mamei în urma, sa te-aduni cu frati-acasa
Si sa-mparti agoniseala, de pe urma ei ramasa.

Iara tu ca mai cu stare, decât fratii tai pe lume
Sa iei casa-n care tie, ti-a fost dat sa vi pe lume
Când si când în miez de vara, sau de Pasti sa vada satul
Cum îmi vine ca-n toti anii, la casuta mea baiatul

Si-având tihna si-odihna, la venire sau plecare
S-aprinzi si la groapa maichii, cât-un pai de lumânare.
A tacut apoi batrâna, si-a plâns mult cu lacrimi grele, 
Ce curgându-i lin în poale, se-ntâlneau cu ale mele. 


duminică, 13 decembrie 2015

Crăciunul Scriitorilor

Sâmbătă,12 decembrie 2015, în sala Restaurantului Hotelului „Decebal” din Bacău, a avut loc „Crăciunului Scriitorilor” 2015, manifestare culturală organizată de Fundaţia Culturală „Georgeta şi Mircea Cancicov”, sub egida „Avangarda XXII” cu, concursul Asociaţiei Culturale „Familia Lecca”.
Manifestarea culturală a cuprins în program colinde, datini şi obiceiuri prilejuite de Sărbătoarea Naşterii Domnului, reunind în acelaşi spaţiu scriitori, poeţi, personalităţi ale culturii băcăuane, reprezentanţi al adminsitraţiei locale şi ai mediului de afaceri: Dan Iacob, Dumitru Alexandru, Mioara Băluţă, Tincuţa Horonceanu, Bernevic, Cristina Stefan, Braneanu Dumitru, Mihaela Băbuşanu, Paraschiv Mara, Petre Isachi, Ioan Neacsu Ioan, Nicolae Mihai, Carmen Ştefania Luca, Cornel Paiu, Daniel Nicolescu Estera, Petre Isachi, Theodor Calcan, Galben Cornel Simion, Liviu Chiscop, Vasile George Puiu,Miler Silvia, Viorica Băluţă ziariştii Eugen Verman, Mihai Buznea şi Ştefan Olteanu, care au citit din creaţia proprie şi au transmis urări de sfârşit de an.
Manifestarea a fost înnobilată de un frumos şi bogat program artistic de colinde şi datini de Crăciun, puse în scenă de către cunoscuta solistă de muzică populară MariaTătaru-Bodea, de pr. Marian Vătămănescu şi Ştefana Radu, precum şi de Corala„ Episcopiei Melchisedec Ştefănescu” a Protopopiatului Bacău, dirijor: pr. Nicu Gavriliu, Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului” din Podu Turcului, dirijor: prof. Nicolae Popa, Corul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”, dirijor, prof. Irina Negrea, Corala „Filomelos” a Bisericii voievodale „Adormirea Maicii Domnului” din Borzeşti, dorijor, prof.Paula Cautiş, Ansamblul Folcloric „Florile din Cucuieţi”, comuna Solonţ, judeţul Bacău,instructor, pr.Irinel Cernat şi de Grupul Folk „Suflete senine”, condus de Liviu Neagu.
Spre finalul evenimentului s-a trecut la decernarea Premiilor Anuale de Excelenţă ale Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov“ şi ale Asociaţiei Culturale „Familia Lecca” pentru Promovarea Culturii.
Din partea Asociaţiei Culturale „Familia Lecca”, premiul a mers la poetul Victor Munteanu, neobositul promotor al culturii băcăuane.
În ultima parte a întâlnirii a avut loc un Te Deum în memoria Eroilor Neamului, a patronilor spirituali ai Fundaţiei Culturale „Georgeta Mircea Cancicov”, precum şi a scriitorilor şi artiştilor „Avangardei XXII” trecuţi la cele veşnice (Ioan-Petru Viziteu, Ion Ghelu-Destelnica, Vasile Sporici, Octavian Voicu, Ion Lupu, Anton Ciobanu, Aurora Barcaru, Eugen Budău, Marin Cosmescu-Delasabar, Viorica Cocioiu, Ioan Iftimie, Dinu Apetrei, Florin Crăciunescu, Daniela Olariu, Paul Ţarălungă, Alexandru Ungureanu,Elena Baciu, Gelu Măgureanu, Ion Ilieş şi Elena Ungureanu).
Ca de obicei, moderatorul şi amfitrionul întâlnirii a fost inepuizabilul Victor Munteanu.
partener media: Televiziunea Literară








Adăugați o legendă

“Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic.” (Nichita Stănescu)

Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi până la urmă sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile şi adversităţile noastre. Mă-ntreb: noi, la capătul vieţii noastre, ce-am lăsa în afară? Bănuiesc că putem lăsa nişte sentimente. Mai puţin de ură, întrucâtva de patemi, dar… de dragoste mai ales.”“Prin dragoste, prin sentiment, prin această fereastră a legii ne uităm şi noi cu colţul inimii noastre.”“Ideea de frumos se asociază numai cu Venus din Milo. Ideea de acasă se asociază cu chipul mamei. Ideea de vitalitate, de sănătate, de izbândă a vieţii şi de continuitate a speciei noastre este indisolubil legată de emblema feminităţii.”“Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic.”“Suntem ceea ce ne amintim. Suntem ceea ce iubim!”“Un poet nu poate fi mai bun decât alt poet. Un poet poate fi mai bun decât sine însuşi sau mai slab decât sine însuşi.“Amintirea întâmplărilor mele vine din viitor, nu din trecut.”“Nu putem inventa sentimente. Le putem descoperi şi exprima, iubi şi urî, le putem apropia de inimă sau le putem respinge.”“Dacă nu ştii să recunoşti iarba după verde şi apa după sete, atunci nu-i va fi nimănui dor de tine.”Nichita Stanescu“Eu cred că un om este ceea ce-şi aduce aminte despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta, uneori, oamenii sunt, în aparenţă, schimbători, sau în mod diferit, fiindcă de fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre tine însuţi.”“Mă cârpesc cu vorbe, cu substantive,îmi cos rana cu un verb.Nobile paleativede serv. ”“Nimeni nu ţine minte secunda în care s-a născut/ e poate de aceea că noi avem trecut/ e poate de aceea că umbra de sub nori/ ne plouă cîteodată/ ne ninge uneori/ E poate de aceea/ că noi putem iubi/ puterea de a ne naşte/ mai albi din fostul gri/ Mai pietre din cîmpie/ mai strugure pe cer/ puterea noastră de a spune/ că frigul este ger/ şi că îngheaţă apa/ şi că îngheaţă timpul/ şi că nimic nu trece.”

sâmbătă, 12 decembrie 2015

"Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi
Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.".
(Adrian Păunescu)

marți, 1 decembrie 2015

Depunere coroane de flori cu prilejul Zilei Naţionale a României

            Cu ocazia Zilei Naţionale a României, eveniment care a  marcat împlinirea a 97 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, începând cu  ora 10:00, la Monumentul Eroilor Întregirii Neamului din Cimitirul Eroilor “Poligonul de tragere” din Bacău,  strada Constanţei, a  avut loc un ceremonial miliar şi religios şi depune de coroane și jerbe de flori.  După intonarea imnului naţional, scurta alocuţiune rostită de colonelul (r) Paul Valerian Timofte, preşedintele Filialei judeţene a Cultului Eroilor „Corneliu Chirieş“ din Bacău şi consilier local şi după efectuarea unei slujbe religioase s-a trecut la depunerea coroanelor şi jerbelor de flori  de către instituţiile statului, societatea civilă şi partidele politice.
Plecând de la premisa că „un partid politic trebuie să fie o parte a naţiunii” oamenii politici şi-au dat mâna astăzi,unii  animaţi de sincere sentimente patriotice, alţii doar din puterea obişnuiţei cu scena, reamintindu-şi că înainte de toate suntem cu toţii români. Redau mai jos cele scrise de Grigore Lazarovici în studiul său doctoral „Evoluţia partidelor politice post-decembriste din România); mie mi-a plcăut foarte mult:  „Niciodată patriotismul nu va fi o valoare desuetă pentru cineva care are identitate. Rădăcina şi apartenenţa la grup sunt caracteristici fundamentale ale fiinţei umane. Cei care nu pot învăţa din experienţele trăite intră în categoria celor cu tulburări de personalitate, devin „dizarmonici”. O persoana care îşi neagă istoria este sortită neantului. La fel şi un neam, un popor!
   Mai apoi a urmat o paradă militară şi un spectacol cultural-artistic susţinut de Ansamblul “Plaiuri Băcăuane”, în Piaţa Tricolorului