Mihaela Băbuşanu

I Această dragoste, această lumină care nu mă cruţă, care mă obligă să-mi aduc totul aminte şi cerul aşa cum îl ştiu, strălucind după ploaie, cerul ca un obraz de copil. Dar nimeni nu mai vrea să audă de consolări. Am fost poate naivi când ne-am suit pe corăbii, am crezut tot ce ni s-a spus, marea fierbea ca sângele nostru şi când tăceau valurile nu se auzeau decât vorbele noastre trufaşe, atât eram de convinşi că înţelepciunea e un cuvânt găunos. Apoi corabia noastră a mers prin nopţi în care lumina era un fel de amintire ciudată şi printre păsări albe care zburau între noi şi greşelile noastre şi nu ne mai separa de zei decât moartea. De ce trebuia să fiu vinovat, când eu n-am vrut decât să rămân credincios? Uneori vântul mă face să cred că totul a durat doar o clipă, când eram stânjeniţi amândoi şi nu ştiam ce să spunem, dar nimeni nu mai vrea să audă de consolări, iar păsările albe care zburau pe mare între umbrele noastre şi zei îmi amintesc că acesta sunt şi nu altul, aceştia sun...

În perioada 23 – 25 noiembrie 2022, Muzeul Național al Bucovinei şi Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava au organizat la Muzeul de Istorie și Laboratorul Zonal de Restaurare, Simpozionul Bucovina File de Istorie, ediţia a XXIV-a. Pe cele 3 secţiuni, arheologie, istorie modernă şi contemporană, conservare şi restaurare, au participat un număr de aproxiativ 60 de specialişi din ţară şi Republica Moldova. În cadrul simpozionului a fost prezentată și expoziția de postere Conservare și restaurare Retrospective XI şi a putut fi vizitată şi expoziţia “Carol al II-lea al României un rege controversat”, în cadrul căreia au fost expuse piese deosebite din colecţiile cu Regele Carol al II-lea, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Peleş. Ca de obicei, a primat bucuria reîntâlnirii cu colegii din alte instituţii similare care ne-au împărtăşit din activităţile sau munca de cercetare pe care le desfăşoară. Evident, din programul meu personal, nu puteau lipsi câteva ' vizite scurte şi ...

"Perhaps some day I'll crawl back home, beaten, defeated. But not as long as I can make stories out of my heartbreak, beauty out of sorrow".

Şi vine o vreme când trebuie să uiți ceea ce simți și să îți amintești doar ceea ce meriți.

„Când mamele sunt însărcinate, celulele bebelușului migrează în sângele lor și apoi se învârt înapoi în bebeluș, se numește „microchimerism fetal-maternal”. ⁠ ⁠ Timp de 41 de săptămâni, celulele circulă și se îmbină intr-un circuit permanent, iar după nașterea bebelușului, multe dintre aceste celule rămân în corpul mamei, lăsând o amprentă permanentă în țesuturile, oasele, creierul și pielea mamelor, rămând acolo timp de un deceniu. Fiecare copil pe care îl are o mamă după aceea, va lăsa o amprentă similară in corpul ei. Chiar dacă o sarcină nu ajunge la termen complet sau dacă faci avort, aceste celule tot migrează în sânge. Cercetările au arătat că dacă inima unei mame este rănită, celulele fetale se vor grăbi la locul rănirii și se vor transforma în diferite tipuri de celule specializate în repararea inimii. Bebelușul ajută la repararea mamei, în timp ce mama construiește copilul. Cât de tare e asta? Acesta este adesea motivul pentru care anumite boli dispar în timp ce femeile sunt ...

Menţiune la Concursul Național de Haiku  Dumitru Radu , ediția a IV-a, 2022 Tema concursului - lebădă alai funerar- pe lacul plin cu nuferi lebăda  neagră

O, preasfinte și întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, și de minuni făcătorule; primește această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scap eu ticălosul și către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinți mă rog ție: vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea; vezi bubele și rănile trupului și sufletului meu. De aceea mă rog ție, fericite și sfinte Mina, grăbește de mă ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijinește pe mine robul tău. Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul și scârbitul, că știu, sfinte al lui Dumnezeu, că de ai și pătimit suferințe grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de la Dumnezeu, fiidcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfânt...

"Dacă nu există chinuri inumane, nu există Viață, dacă nu treci prin ele și să le învingi, nu evoluezi in specia numită rasa umană. PS: cu respect pt Nicolae Steinhardt, mi-am adus aminte in această perioadă de biografia acestui mare om și cum a scris Jurnalul fericirii in special, pt că îl scria în timp ce era torturat în închisoare, pe lângă celelalte cărți, ale lui și ale altor mari scriitori și cât îmi doresc să-mi pot reveni să citesc și recitesc cărți noi și vechi, de literatură și de știință și de orice fel. Trăiască cărțile, cu riscul oricărei cacofonii, trăiască matematica, pt că ele îți pun pe hardul creierului informații și-l modelează și-l dezvoltă și numai puterea creierului te salvează în anumite momente ale vieții și te fac Om. Nu trebuie sa te lași omorât ca Gregor Samsa, chiar dacă viața te metamorfozează într-un gândac, la propriu sau la figurat, trebuie să lupți, sa fii autentic și Nothing else matters."

Casa BĂBUŞANU Grafica: Constantin Chirilă-Băbuşa Lucrarea provine din partea ilustrativă a volumului de debut în ediţie bilingvă "Adevărata fericire/True happiness", autor Mihaela Băbuşanu, traducerea Irene Stanciu Cojocaru, an apariţie 2010

Poem din volumul "Adevărata fericire/True happiness", Bacău 2010 Traducerea  Irene Stanciu Cojocaru  căreia îi mulţumesc încă o dată, şi pe această cale! Thank you again to the editor, Robin Barratt!

"Eram iar împreună Chemând o nouă noapte, Din flori purtai cunună Păşind   spre   libertate.   Iar paşii tăi frenetici Au iz de lună plină, Copaci   primăvăratici                                                  Vesteau   seara   deplină.                          (din poemul  Cândva, autor   Cristian Bodnărescu)

iar lună plină- pentru a câta oară? ne-ntâlnim în vis

Cu ceva întârziere, din cauza unor evenimente şi situaţii pe care nu le mai enumăr aici, simt nevoia să spun măcar câteva cuvinte despre Simpozionul Național „TIMPUL ȘI OMUL” care a avut loc în perioada 3-4 noiembrie la Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” Ploieşti. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploiești, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, a organizat în perioada 3-4 noiembrie 2022, cea de a XXII-a ediție a Simpozionului Național „TIMPUL ȘI OMUL”. Deschiderea lucrărilor simpozionului, a avut loc în data de 3 noiembrie 2022, la orele 11°°, în sala Auditorium a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploieşti. Lucrările simpozionului s-au desfășurat la sediul Muzeului Ceasului”Nicolae Simache” pe două secţiuni: SECŢIUNEA I DEFINIREA TIMPULUI ÎN CONCEPTE FILOZOFICE, ŞTIINŢIFICE, RELIGIOASE, ARTISTICE ŞI LITERARE. PERCEPŢIA TIMPULUI ÎN LUMEA SATULUI ROMÂNESC. OAMENI CARE AU MARCAT TIMPUL. PERSONALITĂŢI SECŢIUNEA A II-A EVOLUŢIA ŞI ISTORIA OROLOG...

Irina Binder....nu rezonez cu ea dar nu îmi displace....si apoi, lectura acestei cărţi mă relaxează în această zi de noiembrie... Şi oricum, acolo unde este IUBIRE, hop şi eu :) Mulţumesc, Florentina!

După 5 ani...bucurie...

If neurotic is wanting two mutually exclusive things at one and the same time, then I'm neurotic as hell. I'll be flying back and forth between one mutually exclusive thing and another for the rest of my days.” Dacă nevroticul își dorește două lucruri care se exclud reciproc în același timp, atunci sunt şi eu nevrotic ca naiba. Voi zbura înainte și înapoi între un lucru care se exclude reciproc și altul pentru tot restul zilelor mele.” (Sylvia Plath )