Mihaela Băbuşanu

Mihaela  Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"

duminică, 2 octombrie 2022

"Poezie cu eşarfă roz"

1 octombrie 2022 „Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului de sân” ~recital poetic
Sâmbătă, 1 octombrie 2022, la sediul asociaţie Sofi Roz, preşedinte Miora Spiridon, a avut loc evenimentul “Poezie cu eşarfă roz” poate un tribut adus celor 17 ani de activitate continuă ai acestei asociaţii şi minunatelor sale membre.
Această idee s-a conturat prin mai multe discuţii prealabile cu Rodica Dascălu privind momentul oportun, adresabilitatea, locaţia şi s-a concretizat ulterior, prin alăturarea poetelor Silvia Miler si Daniela Hutu (membră a asociaţiei).
Aşadar, Sâmbătă, 1 octombrie , momentul poetic a prins viaţă prin vocile poetelor Rodica Dascălu, Daniela Huţu, Silvia Miler şi Mihaela Băbuşanu şi a debutat cu un poem emoţionant aparţinând Tudoriţei Olariu, membră a asociaţiei, care a fost prezentă alături de noi prin intermediul tehnologiei.
Fiecare dintre noi s-a prezentat, a vorbit despre proiecte, pasiuni, idei şi am recitat din creaţiile proprii care transmiteau emoţii diferite şi diverse: poeme de dragoste, de luptă, melancolie, de izbândă, “poezia ca lacrimă a sufletului rostuită prin cuvânt”, poeme şugubeţe, poeme care vorbeau despre frumuseţea şi puterea femeilor, scrise de bărbaţi.
Aşadar, domnii au fost şi ei prezenţi la eveniment prin intermediul poeziei, echilibrându-se astfel energiile, vorba cuiva. 🙂
Poezia ca acceptare, luptă, forţă, curaj, frumuseţe, ca izbândă sau SOLIDARITATE.
“În poezia mea am cules zilnic primul mister al creatiei - ivirea luminii - şi ultimul mister al creaţiei - nectarul iubirii” (Rabindranath Tagore). Iubirea e pentru suflet ca o ploaie binefăctoare de primăvară. Iubirea este CALEA. Cu cât iubim mai mult, cu atât descoperim mai mult….
Vă mulţumim pentru că ne-aţi primit în mijlocul dvs, pentru căldura cu, care aţi făcut-o, pentru daruri, pentru prietenie. Ne bucurăm că momentul nostru poetic a rezonat cu dumneavoastră! Sunteţi minunate, vă iubim şi vă preţuim!
Mulţumiri colegului Mihnea Baran pentru minunatul afiş!
Înmugurire
Sunt tot mai caldă
şi plină de muguri,
aştept să-şi facă cuib
în coşul pieptului meu
prima barză,
din coaste îmi cresc mlădiţe
până-n verdele ochilor,
iar eu mă cuibăresc în tine
să-mi împlinesc
primăvara.
Mihaela BĂBUŞANU










sâmbătă, 1 octombrie 2022

Poezie cu eşarfă roz

Recital poetic susţinut cu prilejul "Zilei Mondiale a Luptei Împotriva Cancerului la Sân"
Cu participarea poetelor:

Mihaela BĂBUŞANU
Rodica DASCĂLU
Silvia MILER
Daniela HUŢU

Afiş realizat de: 
Mihnea Baran 


miercuri, 28 septembrie 2022

Da, sunt PEŞTOAICĂ, însă tot încerc să înot în amonte,  înfruntând apele învolburate la fel ca somonul şi încerc să mă folosesc de unele caracteristici ale acestora în favoarea mea.Câteodată îmi reuşeşte. J




marți, 27 septembrie 2022

luni, 26 septembrie 2022

Drum în toamnă

Prin ale toamnei văi prelungi,
Cu tine am umblat odată.
Ciorchinul lunii sta să cadă
și nu mai pot uita de-atunci.
Oare-o fi fost pe-aproape via
De m-amețeam atât de rău?
Sau era numai gustul tău
Care-mi statornicea beția?
Atâta știu: că aș fi mers
Cu tine, viața mea întreagă,
Și frunzele fără de vlagă
Mi-ar fi părut atât de verzi!
((Drum în toamnă -de Nina Cassian)


vineri, 23 septembrie 2022

Spirit şi atitudine

"Vara asta am remarcat o mulțime de femei 40+ care sînt mai mișto decît au fost cînd erau mult mai tinere, au niște corpuri de adolescente, aleargă și fac sport, arată excelent în costume de baie. Sîntem o generație de femei cum nu a mai fost înainte - trăim mai mult, speranța de viață e incontestabil mai mare decît a fost vreodată la specia sapiens și am căpătat cadou cel puțin zece ani, perioada dintre 40 și 50 care e noul 30-40. Ce înainte constituia excepția, azi începe să devină regulă.

Le admir din suflet pe aceste femei - multe dintre ele le inspiră pe altele, le arată că se poate, că sîntem încă tinere și frumoase chiar și dipă 40, 50 sau chiar 60 de ani, că viața nu se termină odată cu prefixul 4, așa cum multe dintre noi credeam nu demult. Îmi spunea ieri o prietenă care are încă 35 de ani și un copil încă mic că atunci cînd va ajunge la majorat copilul ea va fi bătrînă, adică va avea ceva peste 50, iar eu am rîs, căci am în jur femei de aproape 50 sau puțin peste despre care poți spune orice numai că sînt bătrîne nu. Tu cînd te gîndești la 60 cum te vezi?, m-a întrebat ea. Tînără, am răspuns. Și încă feminină. Fiindcă pentru mine tinerețea înseamnă spirit și atitudine. Înseamnă curiozitate. Înseamnă să îți ții mintea și sufletul treze, avide de cunoaștere. Și trupul să țină și el pasul, cu grijă de el, cu alimentație bună, cu sport, cu ritualuri de îngrijire. O minte scotocitoare, un suflet care încă caută și se bucură nu îmbătrînesc niciodată. Bătrînețea, ca și sărăcia, urîțenia sau victimizarea sînt niște convingeri limitative, niște credințe pe care le introiectăm și care ajung să ne guverneze comportamentul și, în cele din urmă, viața & destinul. Da, toate astea sînt în cap. Printre cei mai săraci oameni pe care îi cunosc se află unii care au milioane de euro în conturi, iar printre cele mai urîte femei, unele care ar fi avut toate șansele să fie spectaculos de frumose, dar se cred urîte și atunci își fac tot felul de operații și intervenții care le urîțesc progresiv.
Iar cînd nu le vezi în tine, nu le conștientizezi, nu le vindeci, toate aceste credințe limitative devin cine ești. O mie de operații estetice nu te vor ajuta să te simți mai frumoasă dacă nu umbli la cauză, la rădăcina insecurității tale, la primele momente în care ai început să te simți așa. Or, femeile astea despre care vă vorbesc, frumoase și sexy la vîrste la care altădată mamele și bunicile noastre începeau să se considere expirate și să strîngă bani pentru înmormîntare, sînt femeile care au apucat-o pe drumul cunoașterii și descoperirii de sine. Și, doamne, ce frumoase au devenit! Jos pălăria, doamnelor!" (Petronela Rotar)



 
 

miercuri, 21 septembrie 2022

joi, 15 septembrie 2022

Donaţii, schimburi şi împrumuturi Bacău, peste 2000 de membri!

Creat în septembrie 2018, grupul "Donaţii, schimburi şi împrumuturi Bacău" a depăşit pragul de 2000 de membri.
Mă bucură faptul că suntem o comunitate deja mare, însă sper să fim şi buni.
Având ca adresabilitate iniţială MĂMICILE CU PITICI, grupul a căpătat ulterior o adresabilitate mai largă.Puteţi doar dona, împrumuta sau face schimb. PE ACEST GRUP NU SE VINDE NIMIC, NU SE SOLICITĂ ŞI NU SE ACCEPTĂ DONAŢII ÎN BANI!
Spor la donat, schimbat, împrumutat!
Şi nu uitaţi: donaţia se face din suflet, nu din preaplin!
https://www.facebook.com/groups/2185263598384537



miercuri, 14 septembrie 2022

In memoriam ALEXANDRU ARTIMON

,,Cei vii pomenesc pe cei morţi. E o datorie, pe care muritorii şi-au statornicit-o, dintru însuş începutul gândului despre moarte...”

(V. Pârvan, Memoriale,1923)

N. 14 septembrie 1938, în satul Coșula, comuna Copălău județul Botoșani – m. 8 septembrie 2008, la Bacău.

Studii:
Școala Primară Coșula (1945-1949), Școala Generală din Botoșani (1949-1952), Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoșani (1952-1955); după un stagiu ca profesor suplinitor la Școala Generală Cristești, județul Botoșani (1955-1958), a urmat, în perioada 1958-1963, Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Secția istorie universală.
Obţine titlul de doctor în istorie în 1999
Lucrarea tipărită în 1998, Civilizaţia medievală urbană din SV Moldovei în secolele XIV–XVII, a fost susţinută ca teză de doctorat, în ziua de 1 mai 1999, la Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Iaşi, având drept conducător ştiinţific pe distinsul medievist prof. univ. dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române

Activitate profesională:
– Director al Muzeului de Istorie din Târgu Neamț (1963-1967);
– Șef de secție la Muzeul de Istorie din Suceava (1967-1969);
La Suceava a fost inclus în colectivele de cercetare a unor importante situri arheologice cum au fost cele din oraşul Suceava, în special de la biserica ,,Sf. Dumitru”, de la cetatea de Scaun, Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Putna şi Volovăţ, la ultimul sit arheologic a condus cercetările realizate. Din această vreme datează unele din primele sale rezultate remarcabile, cum ar fi cele de la Volovăţ, unde a dezvelit un interesant lăcaş de cult, datând din secolul al XIV-lea, descoperire de mare importanţă pentru perioada de geneză a statalităţii româneşti la est de Carpaţi care l-a propulsat pe Al. Artimon în rândul arheologilor medievişti cunoscuţi din ţara noastră”.(Ioan Mitrea)
– Muzeograf principal, șef de secție și director adjunct (din 1992) la Muzeul Județean de Istorie Bacău (1969-2001).
Dar adevărata sa consacrare, ca muzeograf şi cercetător al genezei oraşelor medievale româneşti de la est de Carpaţi, avea să aibă loc la Bacău. La îndemnul lui Iulian Antonescu, un deschizător de drumuri în muzeografia şi arheologia băcăuană, a venit la muzeul din oraşul lui Bacovia unde a avut un câmp larg şi posibilităţi de cercetare, atenţia sa îndreptându-se, cu precădere, spre cercetarea genezei şi evoluţiei oraşelor medievale Bacău, Adjud şi Târgu Trotuş. În cadrul muzeului băcăuan (azi Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu”), a fost muzeograf principal, un timp şef de secţie, iar între anii 1992–1999, director adjunct”(Ioan Mitrea)
După pensionare a continuat colaborarea cu muzeul băcăuan și, în calitatea sa de expert în arheologie, a lucrat în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău, fiind totodată membru al Comisiei Zonale Nr. 2 a Monumentelor Istorice, calitate în care s-a implicat în salvarea tezaurului patrimonial al județelor Bacău, Galați, Vaslui și Vrancea.


Activitate publicistică:
Opera sa ştiinţifică s-a concretizat în 8 cărţi de autor şi coautor, în peste 75 de articole, studii şi rapoarte arheologice, tipărite în prestigioase reviste de specialitate, precum SCIV/SCIVA, Carpica, Materiale şi Cercetări Arheologice, Anuarul Muzeului Judeţean Suceava, Studii şi Comunicări Vrancea, Revista Muzeelor şi Monumentelor, Analele Brăilei, Arheologia Medievală, Cronica Cercetărilor Arheologice, Studia Antiqua et Archeologica, Revista de Istorie-Zargidava, Acta Bacoviensis ş.a. A publicat cca. 50 de articole, recenzii şi note în reviste de specialitate sau reviste de cultură importante, precum revista de cultură Ateneu, Sinteze şi Vitraliu-periodic al Centrului Cultural Internaţional ,,George Apostu”. Pentru popularizarea rezultatelor cercetărilor sale arheologice, îndeosebi după 1989, a folosit şi oportunităţile oferite de posturile de radio şi televiziune locale şi naţionale. Fiecare din cărţile, studiile şi articolele scrise de Al. Artimon îşi are importanţa sa şi se constituie în cărămizi la ceea ce numim istoria şi arheologia medievală a spaţiului est-carpatic. Eforturile sale au fost răsplătite deseori şi printr-o şansă extraordinară. Se poate spune că Al. Artimon a fost un arheolog norocos. De la începutul carierei sale a avut şansa să dezvelească resturile unui edificiu de cult din secolul al XIV-lea la Volovăţ-Suceava. În timpul cercetărilor de la o curte boierească din sec. XVI–XVII, de la Ştefan cel Mare- Bacău, din peretele unui martor dintre casete, au apărut 42 de monede de aur, în fapt ducaţi emişi de dogii veneţieni în sec. XVI–XVII. În timpul cercetărilor din perimetrul Curţii Domneşti de la Bacău din epoca lui Ştefan cel Mare, în extremitatea estică a terasei, care ar fi putut rămâne necercetată, a dezvelit un interesant turn locuinţă de apărare a Curţii Domneşti. Şi exemplele ar putea continua.” (Ioan Mitrea)

Volume publicate:
§ Curtea domnească și Biserica Precista din Bacău, Bacău, 1991 (în colaborare cu pr. Constantin Mardare).
§ Bacău. Reședință voievodală, Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu“, Bacău, 1996 (în colaborare cu Ioan Mitrea).
§ Județul Bacău. Monografie, Bacău, 1996 (coautor).
§ Civilizația medievală urbană din secolele XIV-XVII (Bacău, Tg. Trotuș, Adjud), Editura Documentis, Iași, 1998.
§ Orașul medieval Trotuș în secolele XIV-XVII. Geneză și evoluție, Editura Corgal Press, Bacău, 2003.
§ Ștefan cel Mare și Sfânt în memoria băcăuanilor, Editura Conexiuni, Bacău, 2004 (îngrijitor de ediție)
§ Enciclopedia județului Bacău, Editura Agora, Bacău, 2007; ed. a II-a, 2008 (coautor)
§ Istoria Târgului Trotuș din cele mai vechi timpuri pâna la Marea Unire din 1918, Editura Corgal Press, Bacău, 2008 (în colaborare cu Petre Bogdan)


Manuscris: Monumente istorice din județul Bacău. Situri arheologice.

Distincții și titluri: Diplomă de merit, acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor (2003), Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, acordat de Președinția României (2004). Cetățean de Onoare al municipiului Bacău (2013-post-mortem) și al comunei Târgu Trotuș (2003).

S-a stins din viaţă, cu doar câteva zile înainte de a împlini 70 de ani.
Aşa cum spuneam şi într-un mic articol scris atunci, în 2008, de remarcat în aceeaşi măsură şi calităţile sale umane pe care toţi cei ce i-am fost colegi, prieteni sau subalterni – la un moment dat - nu le putem trece cu vederea. Îmi amintesc că abia terminasem facultatea şi m-am angajat prin concurs (alături de alti tineri absolventi ai aceleasi promoţii), la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - pot spune că d-l Alexandru Artimon (era director adjunct pe atunci), ne-a susţinut şi ne-au facilitat integrarea în noul colectiv cu multe sfaturi, o extrem de bună disponibilitate şi susţinere efectivă pe care,  trebuie să spun,  că nu am mai întâlnit-o decât la dl Viorel Căpitanu şi la nimeni altcineva de atunci încoace. Şi a fost singurul şef/director care îşi cerea scuze dacă deranja sau greşea cu ceva, lucru foarte rar întânit sau deloc, ceea ce spune multe despre calităţile sale umane.
Muzeul nostru, comunitatea ştiinţifică băcăuană, arheologia medievală românească în general, este mai săracă fără contribuţia lui Alexandru Artimon.
Vom păstra mereu amintirea unui OM deosebit, plin de bunătate și înțelegere şi de un devotament profesional mai rar intâlnit.

 

Sursa foto: arheologi.ro

Bibliografie:


Ioan Mitrea

Elena Artimon

Cornel Galben

Anton Coşa, In memoriam. Alexandru Artimon (1938-2008), în Carpica, XXXVII/2008

Vasile Diaconu, https://www.ziartarguneamt.ro/alexandru-artimon-si-activitatea-desfasurata-la-targu-neamt

https://journals.ub.uni-heidelberg.de

 www.bjbacau.ro




duminică, 11 septembrie 2022

Peşti

"Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peştii, înotăm printre ele atât de repede încât părem gălăgioşi. Visul nostru de aur e să înghiţim una, bineînţeles pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranţă, în sfârşit, ceva frumos, dar poate câteva clipe observăm miraţi ca ni s-a terminat apa".
(Marin Sorescu)


🌊🍀☀️🐠💫


sâmbătă, 10 septembrie 2022

Arheologie abstractă

"Sap în conştiinţă să mă cunosc mai bine
descopăr amintirile cu iubiri pătimaşe
celulele îmi sunt ca stupii de albine
sufletul e un înger cu alinturi gingaşe.
dar e în mine şi un demon vicios
păcătuind fumând, păcătuind în gând
mă lupt cu el în mod cuviincios
îngerul de veghe îl văd lăcrimând.
nu vreau să sap pe un teren minat
să-mi explodeze inima de viciu trădată
ciudăţenii şi ofuri am de eliminat
să resimt inocenţa de altădată.
în tot ce fac mă-ncurajează Dumnezeu
am descoperit în suflet un fel de muzeu.
(Floare Petrov, Arheologie abstractă)
Sursa foto: https://luceafarul.net/misterul-zeitelor-de-la-isaiia-jud-ias/zeteissaiavicumerlan