«Omul cucutenian»26/04/2015
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau a avut recent doi oaspeti deosebiti, pe conf. univ. dr. Dumitru Boghian si pe prof. dr. Sergiu Enea, de la Liceul "Ion Neculce" din orasul Targu Frumos (jud. Iasi). Manifestarea a facut parte din programul "Conferintele stiintifice ale Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» Bacau si a fost organizata in parteneriat cu Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava, Liceul Teoretic "Ion Neculce" Targu Frumos (prin prof. dr. Sergiu Enea) si Asociatia Societas Pro Patrimonium, Targu Frumos. Prilejul prezentei cunoscutului profesor dr. Dumitru Boghian l-a constituit sustinerea conferintei "Omul cucutenian", iniţiatorii şi coordonatorii proiectului fiind expert bunuri cu valoare memorialistică/conservator bunuri culturale Mihaela Băbuşanu şi prof.dr. Anton Coşa. Deschizand incitanta provocare a institutiei muzeale bacauane Lacramioara Istina, (o pasionata a arheologiei, realizand mai multe sapaturi si cercetari la Fulgeris, unde au fost descoperite si obiecte deosebite), a mentionat ca "de 130 de ani Cultura Cucuteni starneste atentia cercetatorilor si a publicului larg". Printre invitatii prezenti la aceasta conferinta, s-au numărat numeroşi specialişti, personalităţi ale culturii locale, profesori de istorie: Viorel Capitanu (autor a multor descoperiri arheologice), prof. dr. Anton Cosa (care a scos la lumina tiparului monografia mai multor localitati din jud. Bacau), criticul de arta Iulian Bucur, dr. Ioan Vasiliu, directorul Muzeului Municipal de Istorie Onesti (ce a publicat multe studii de arheologie), muzeografi bacauani si alti numerosi iubitori ai istoriei.
Mai multe date din biografia distinsului profesor univ. dr. Dumitru Boghian au fost prezentate de Mihaela Babusanu, expert bunuri cu valoare memorialistica / conservator bunuri culturale, coordonator proiect, care a avut bucuria de a-i fi studenta. "Conferentiarul Dumitru Boghian este o figura marcanta a arheologiei din Romania, cu o activitate stiintifica si didactica remarcabila, fiind cooptat in diferite proiecte si colective de cercetare dar si coordonator al lucrarilor de licenta, disertatie si grade didactice. El face parte din Comisii de doctorat; organizeaza si participa la expozitii arheologice nationale si internationale, este membru sau director de granturi de studiu, coordoneaza practica arheologica si pedagogica a studentilor si deopotriva si autor a numeroase lucrari de specialitate. Dumitru Boghian s-a nascut la 16 aprilie 1955 la Campulung Moldovenesc, judetul Suceava. Studiile primare, gimnaziale si liceul le-a facut la Radauti, orasul copilariei si adolescentei, apoi a urmat Facultatea de Istorie si Filozofie a Universitatii «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi, intre anii 1975-1979. In anul 1979, la absolvire, este repartizat la Liceul Industrial Targu Frumos, actualul «Ion Neculce», catedra de istorie, unde isi desfasoara o bogata si frumoasa activitate pedagogica preunivesitara. Aici, alaturi de profesorul Mihai Constantin, pune bazele cercului arheologic, in cadrul caruia initiaza numeroase sapaturi de specialitate si are un rol important in organizarea Muzeului Scolar de Arheologie, Etnografie si Istorie, aducand un plus de imagine si dinamism sectorului cultural al orasului. In aceasta unitate de invatamant va fi profesor, director adjunct si director, facand parte, in acelasi timp, din grupul de coordonatori al revistei liceului, ( «Orizonturi»), participand la numeroase sesiuni de comunicari cu elevii si publicand numeroase articole de specialitate. In urma evenimentelor din anul 1989 a facut parte din Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, ocupand si functii in administratia locala a orasului Targu Frumos. Intre anii 1990-1996 a fost consilier local, fiind presedinte in diferite comisii, dezvoltand in randul colegilor munca in echipa, solidaritatea, promovarea binelui public, spiritul civic. Din anul 1990 se inscrie la studiile de doctorat in istorie (specializarea arheologie preistorica si protoistorica), iar in urmatorul an ocupa, ca lector universitar, catedra de Istorie si Arheologie la Universitatea «Stefan cel Mare» din Suceava. Domnul profesor Dumitru Boghian duce de-a lungul timpului o impresionanta activitate stiintifica si didactica. In anul 1998 a facut parte din grupul de initiere a ziarului «Lumina» dinTargu Frumos, contribuind cu interesante articole de specialitate iar in anul 1999 isi sustine cu succes teza de doctorat avand ca titlu «Cultura Cucuteni in Bazinul Bahluiului » (conducator stiintific, prof. univ. dr. docent Mircea Petrescu- Dambovita, membru al Academiei Romane) si devine doctor in istorie. Din anul 2004 este conferentiar universitar la Universitatea «Stefan cel Mare» Suceava, Catedra de Istorie si Relatii Internationale, unde sustine cursuri de: Introducere in Istoria Veche a Romanilor, Istoria Veche a Romanilor, Preistorie Generala, Introducere in Istoria Societatii Primitive, Istoria Societatii Primitive, Introducere in Arheologie generala, Izvoarele Istoriei Vechi a Romanilor, Antropologia Culturala a societatilor stravechi, Muzeologie Generala, Didactica Istoriei, Valorificarea stiintifica, culturala si turistica a patrimoniului, Didactica muzeala. Dumitru Boghian a jucat un rol extrem de important in cunoasterea si promovarea istoriei orasului Targu Frumos, conferindu- i-se in anul 2001 titlul de «Cetatean de Onoare» al orasului, pentru «contributia adusa la imaginea localitatii in tara si peste hotare cu studii, sesiuni si comunicari legate de sapaturile arheologice din aceasta zona, si nu numai». Trebuie sa reamintesc aici si cercetarile arheologice sistematice (intre 1990 si 2006) ale unui colectiv stiintific condus de profesorii Nicolae Ursulescu, Dumitru Boghian si Vasile Cotiuga in statiunea precucuteniana de la «Baza Patule» (Targu Frumos), furnizand un bogat si interesant material arheologic (cercetari la care am participat si eu in doua campanii, ca studenta a celor doua prestigioase cadre didactice Dumitru Boghian si Nicolae Ursulescu). Prin aceste campanii de cercetare arheologica,orasul Targu Frumos a intrat in categoria siturilor arheologice importante din Romania, aici facandu-si ucenicia peste 1000 de studenti care au devenit, ulterior, muzeografi, conservatori sau cadre didactice", a mentionat Mihaela Babusanu. Ea a amintit si cateva din lucrarile tiparite de conf. univ. dr. Dumitru Boghian:. "Cultura Cucuteni in Bazinul Bahluiului" (1999 - lucrare de doctorat), "Comunitatile cucuteniene din bazinul Bahluiului", " Inceputurile istoriei omenirii", "Neolitic si eneolitic", "Comunitatile cucuteniene din zona Targului Frumos. Cercetari interdisciplinare in siturile Costesti si Giurgesti", lucrari care il propulseaza fara tagada in elita arheologilor din tara dar si din strainatate. Mentionand ca dincolo de comunicarile si conferintele pe care le sustine, de faptul ca este editor al unor reviste de specialitate indexate in bazele de date internationale recunoscute, ca este si referent stiintific al unor edituri cu prestigiu international, fiind distins si cu numeroase premii si distinctii academice nationale si internationale, Mihaela Babusanu a mai declarat: "Nu as putea sa inchei aceasta succinta prezentare a domniei sale, fara sa strecor si cateva accente personale. Dumitru Boghian a fost pentru mine, in afara de profesor, si inca unul dintre aceia pe care i-am apreciat si indragit cel mai mult, un OM deosebit, extrem de modest, sensibil, corect, jovial, sfatos, sfaturi care intotdeauna m-au directionat corect, fiindu-mi , evident, de un real folos. Ca si profesor, a fost unul dintre cei mai corecti si obiectivi, judecata sa nefiind alterata de factori externi -sa le spunem «nocivi»- iar asta a contat si l-a ridicat si mai mult in ochii si chiar in imile studentilor. De altfel si rasul proverbial al domniei sale, sanatos si molipsitor, nu poate izvori decat din interiorul unui suflet care se daruie firesc, cu iubire".
"Smaraldul" devotamentului pentru "Cultura Cucuteni"
Prezentat de prof. dr. Sergiu Enea ca "unul din putinii specialisti, care s-a dedicat Culturii Cucuteni" conferentiarul universitar doctor Dumitru Boghian a sustinut una din cele mai incitante conferinte, dupa prezentarea unui mic moment artistic de catre actorul Bogdan Matei, de la Teatrul Municipal "Bacovia". Fiecare clipa a acestei conferinte s-a scurs ca o curgere lina a unui rau limpede si fiind in imposibilitatea de a surprinde "suvoaiele" tresarind in drumul lor zglobiu incercam a lega macar "un puzzle" al ideilor rostite de venerabilul Dumitru Boghian, ce a fost ascultat cu mare interes. Domnia sa a mentionat de la inceput ca "putem vorbi de «prezente vieti de doamne si domnite» si nu «trecute...!» Sa ridicam «un colt al voalului» pentru a vedea dincolo de ... marele intuneric" si s-a intrebat asemeni poetului Nichifor Crainic "unde sunt cei care nu mai sunt? Catre ce margini de pamant?" Si apoi ne-a marturisit: "Istoricii studiaza foarte multe domenii, le categorisesc (ca in politica omului contemporan) dar nu putem de istoria mentalitatilor. Astfel, ar studia omul si trebuie idendificate diferitele tipuri, cunoscute sau necunoscute, care au desavarsit istoria. Incercam sa reconstituim, sa intelegem omul din perspectiva naturalului si al firescului si nu al constructiilor ridicate de acesta. Istoria vietii se uita larg dimprejurul lui si vede ca popoarele «nu se sterg usor». Suntem tot cei vechi, ce avem foarte multe trairi dar sa facem un efort de empatie istorica pentru a-i intelege pe cei dinaintea noastra, in perspectiva umana... Istoria celor tacuti si multi... Evident ca istoricii si arheologii nu au mijloacele si resursele de a studia aceste lucruri. Cat de greu ii este unui medic ca sa vindece oamenii, ce vorbesc si gandesc! N-as vrea sa spun ca istoricii sunt «ca medicii veterinari», dar cat de greu este a intelege omul! Un om al diferitelor inceputuri... Cultura, in toata amploarea complexitatii sale, a avut un rol creator. Trebuie sa studiem si «omul economic» (la moda azi), «omul politic» (prezent in toate timpurile), homo religiosus... In toate timpurile omul a fost o fiinta complexa, la care sacrul si profanul constituie un tot unitar". Pentru Cultura Cucuteni este o mare necunoscuta, in cele peste 4000 de asezari cu astfel de vestigii. Stim foarte multe lucruri despre ceea ce facea omul cucutenian dar nu-l cunoastem! In sudul Poloniei sunt zeci de expozitii cu marturii ale Culturii Cucuteniene, ce a devenit «un brand». Nu se cunosc necropolele ce ne-ar fi oferit si alte date asupra omului cucutenian, ceramica pictata si amforele fiind dovezi ale unei civilizatii foarte dezvoltate. Omul cucutenian a fost un creator al lucrarilor cu tenta materialista, totul este comunicare. Oamenii cucutenieni preistorici au comunicat prin imagini si este vorba aici de o gandire traditionala. Nu trebuie sa ne oprim si sa ne gandim la o anumita stagnare, trebuie ca sa intelegem si contextul. Cultura Cucuteni este una din sintezele epocii neoliticului. Se vorbeste de influiente de la nord si sud dar se uita de faptul ca asezarile au fost de-a lungul celor mai cursuri de apa (Nipru, Nistru, Prut), cai pe care s-au deplasat comunitatile umane. «Mileniul Cucutenian» a fost intre anii 4500 - 3500 inainte de Hristos iar in spatiul balcano - carpatic a adus viitorul lumii tracice, prin transformarile culturale datorita tendintelor venite din toate partile. Spatiul cucutenian acopera o suprafata de 350 000 kilometri patrati, pe cursul raurilor Siret, Prut, Bug Nistru. Nu putem ca sa sustinem ca omul cucurtenian a fost unul pasnic, deoarece razboaiele erau o practica foarte frecventa, ce a dus la disparitia unor intregi comunitati umane si a traditiilor acestora. Cert este ca oamenii au fost foarte dinamici si au circulat, in aceasta unitate de relief cu ecosisteme diverse. Din Carpati au adus oxizii de fier si de mangan, resursele forestiere au fost foarte deosebite. Si in zilele noastre omul a ramas «un cautator de hrana», fiind crescator de vite iar aparitia varietatilor de culturi arata o lume dinamica, din cuceriri si recuceriri. In acest spatiu de intalnire a lumilor si civilizatiilor, aici s-a gasit «silexul de Prut si de Nistru». Cele mai multe surprize ale Culturii Cucuteni se afla in pamant, arheologii avand doar 20 la suta din intregul fond. Facand o invitatie de a privi mult mai amplu fenomenele de interculturalitate putem evidentia faptul ca in societatea cucuteniana ceramica a atins un nivel larg, ritmul vietii fiind imprimat in ceramica. Totul e comunicare legata de arta si religie. In privinta ceramicii pictate s-a uitat un lucru - mesajul, vasele cucuteniene fiind caracterizate prin antropomorfism. Este nevoie de o viziune integrata, fiind multe statuete cucuteniene ce redau corpul uman, acesta fiind reprezentat si prin spirale si ovale, fapt ce este invaluit intr-un adevarat mister. Este prezent si zoo-antropomorfismul, contopirea dintre fiinte iar alteori este reprezentat si dansul («Hora de la Frumusica» azi efigia Muzeului de Istorie din Piatra Neamt, ce surprinde un ritual al unor persoane ce se afla inlantuite, sustinand pe cap vasele ofrandei). Plastica antropomorfa - «o mina de aur» a Culturii Cucuteni- face ca fiecare statueta sa fie individualizata. Stilistii «ar da un boom» daca s-ar inspira dupa moda cucuteniana. Aceasta are multe teme si arhetipuri, prin care modelate potrivit unor canoane, statuietele redau individualitati. Cucutenienii au socializat biologia umana..." Multe si multe lucruri a prezentat in aceasta conferinta deosebit de interesanta conf. univ. dr. Dumitru Boghian, toate acestea certificand si concluzia acestui eveniment cultural deosebit in largirea orizonturilor cunoasterii: "Omul cucutenian este pretutindeni, acolo unde se gasesc urmele sale... Marele intuneric continua sa acopere multe lucruri ce raman de descoperit".
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau a avut recent doi oaspeti deosebiti, pe conf. univ. dr. Dumitru Boghian si pe prof. dr. Sergiu Enea, de la Liceul "Ion Neculce" din orasul Targu Frumos (jud. Iasi). Manifestarea a facut parte din programul "Conferintele stiintifice ale Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» Bacau si a fost organizata in parteneriat cu Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava, Liceul Teoretic "Ion Neculce" Targu Frumos (prin prof. dr. Sergiu Enea) si Asociatia Societas Pro Patrimonium, Targu Frumos. Prilejul prezentei cunoscutului profesor dr. Dumitru Boghian l-a constituit sustinerea conferintei "Omul cucutenian", iniţiatorii şi coordonatorii proiectului fiind expert bunuri cu valoare memorialistică/conservator bunuri culturale Mihaela Băbuşanu şi prof.dr. Anton Coşa. Deschizand incitanta provocare a institutiei muzeale bacauane Lacramioara Istina, (o pasionata a arheologiei, realizand mai multe sapaturi si cercetari la Fulgeris, unde au fost descoperite si obiecte deosebite), a mentionat ca "de 130 de ani Cultura Cucuteni starneste atentia cercetatorilor si a publicului larg". Printre invitatii prezenti la aceasta conferinta, s-au numărat numeroşi specialişti, personalităţi ale culturii locale, profesori de istorie: Viorel Capitanu (autor a multor descoperiri arheologice), prof. dr. Anton Cosa (care a scos la lumina tiparului monografia mai multor localitati din jud. Bacau), criticul de arta Iulian Bucur, dr. Ioan Vasiliu, directorul Muzeului Municipal de Istorie Onesti (ce a publicat multe studii de arheologie), muzeografi bacauani si alti numerosi iubitori ai istoriei.
Mai multe date din biografia distinsului profesor univ. dr. Dumitru Boghian au fost prezentate de Mihaela Babusanu, expert bunuri cu valoare memorialistica / conservator bunuri culturale, coordonator proiect, care a avut bucuria de a-i fi studenta. "Conferentiarul Dumitru Boghian este o figura marcanta a arheologiei din Romania, cu o activitate stiintifica si didactica remarcabila, fiind cooptat in diferite proiecte si colective de cercetare dar si coordonator al lucrarilor de licenta, disertatie si grade didactice. El face parte din Comisii de doctorat; organizeaza si participa la expozitii arheologice nationale si internationale, este membru sau director de granturi de studiu, coordoneaza practica arheologica si pedagogica a studentilor si deopotriva si autor a numeroase lucrari de specialitate. Dumitru Boghian s-a nascut la 16 aprilie 1955 la Campulung Moldovenesc, judetul Suceava. Studiile primare, gimnaziale si liceul le-a facut la Radauti, orasul copilariei si adolescentei, apoi a urmat Facultatea de Istorie si Filozofie a Universitatii «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi, intre anii 1975-1979. In anul 1979, la absolvire, este repartizat la Liceul Industrial Targu Frumos, actualul «Ion Neculce», catedra de istorie, unde isi desfasoara o bogata si frumoasa activitate pedagogica preunivesitara. Aici, alaturi de profesorul Mihai Constantin, pune bazele cercului arheologic, in cadrul caruia initiaza numeroase sapaturi de specialitate si are un rol important in organizarea Muzeului Scolar de Arheologie, Etnografie si Istorie, aducand un plus de imagine si dinamism sectorului cultural al orasului. In aceasta unitate de invatamant va fi profesor, director adjunct si director, facand parte, in acelasi timp, din grupul de coordonatori al revistei liceului, ( «Orizonturi»), participand la numeroase sesiuni de comunicari cu elevii si publicand numeroase articole de specialitate. In urma evenimentelor din anul 1989 a facut parte din Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, ocupand si functii in administratia locala a orasului Targu Frumos. Intre anii 1990-1996 a fost consilier local, fiind presedinte in diferite comisii, dezvoltand in randul colegilor munca in echipa, solidaritatea, promovarea binelui public, spiritul civic. Din anul 1990 se inscrie la studiile de doctorat in istorie (specializarea arheologie preistorica si protoistorica), iar in urmatorul an ocupa, ca lector universitar, catedra de Istorie si Arheologie la Universitatea «Stefan cel Mare» din Suceava. Domnul profesor Dumitru Boghian duce de-a lungul timpului o impresionanta activitate stiintifica si didactica. In anul 1998 a facut parte din grupul de initiere a ziarului «Lumina» dinTargu Frumos, contribuind cu interesante articole de specialitate iar in anul 1999 isi sustine cu succes teza de doctorat avand ca titlu «Cultura Cucuteni in Bazinul Bahluiului » (conducator stiintific, prof. univ. dr. docent Mircea Petrescu- Dambovita, membru al Academiei Romane) si devine doctor in istorie. Din anul 2004 este conferentiar universitar la Universitatea «Stefan cel Mare» Suceava, Catedra de Istorie si Relatii Internationale, unde sustine cursuri de: Introducere in Istoria Veche a Romanilor, Istoria Veche a Romanilor, Preistorie Generala, Introducere in Istoria Societatii Primitive, Istoria Societatii Primitive, Introducere in Arheologie generala, Izvoarele Istoriei Vechi a Romanilor, Antropologia Culturala a societatilor stravechi, Muzeologie Generala, Didactica Istoriei, Valorificarea stiintifica, culturala si turistica a patrimoniului, Didactica muzeala. Dumitru Boghian a jucat un rol extrem de important in cunoasterea si promovarea istoriei orasului Targu Frumos, conferindu- i-se in anul 2001 titlul de «Cetatean de Onoare» al orasului, pentru «contributia adusa la imaginea localitatii in tara si peste hotare cu studii, sesiuni si comunicari legate de sapaturile arheologice din aceasta zona, si nu numai». Trebuie sa reamintesc aici si cercetarile arheologice sistematice (intre 1990 si 2006) ale unui colectiv stiintific condus de profesorii Nicolae Ursulescu, Dumitru Boghian si Vasile Cotiuga in statiunea precucuteniana de la «Baza Patule» (Targu Frumos), furnizand un bogat si interesant material arheologic (cercetari la care am participat si eu in doua campanii, ca studenta a celor doua prestigioase cadre didactice Dumitru Boghian si Nicolae Ursulescu). Prin aceste campanii de cercetare arheologica,orasul Targu Frumos a intrat in categoria siturilor arheologice importante din Romania, aici facandu-si ucenicia peste 1000 de studenti care au devenit, ulterior, muzeografi, conservatori sau cadre didactice", a mentionat Mihaela Babusanu. Ea a amintit si cateva din lucrarile tiparite de conf. univ. dr. Dumitru Boghian:. "Cultura Cucuteni in Bazinul Bahluiului" (1999 - lucrare de doctorat), "Comunitatile cucuteniene din bazinul Bahluiului", " Inceputurile istoriei omenirii", "Neolitic si eneolitic", "Comunitatile cucuteniene din zona Targului Frumos. Cercetari interdisciplinare in siturile Costesti si Giurgesti", lucrari care il propulseaza fara tagada in elita arheologilor din tara dar si din strainatate. Mentionand ca dincolo de comunicarile si conferintele pe care le sustine, de faptul ca este editor al unor reviste de specialitate indexate in bazele de date internationale recunoscute, ca este si referent stiintific al unor edituri cu prestigiu international, fiind distins si cu numeroase premii si distinctii academice nationale si internationale, Mihaela Babusanu a mai declarat: "Nu as putea sa inchei aceasta succinta prezentare a domniei sale, fara sa strecor si cateva accente personale. Dumitru Boghian a fost pentru mine, in afara de profesor, si inca unul dintre aceia pe care i-am apreciat si indragit cel mai mult, un OM deosebit, extrem de modest, sensibil, corect, jovial, sfatos, sfaturi care intotdeauna m-au directionat corect, fiindu-mi , evident, de un real folos. Ca si profesor, a fost unul dintre cei mai corecti si obiectivi, judecata sa nefiind alterata de factori externi -sa le spunem «nocivi»- iar asta a contat si l-a ridicat si mai mult in ochii si chiar in imile studentilor. De altfel si rasul proverbial al domniei sale, sanatos si molipsitor, nu poate izvori decat din interiorul unui suflet care se daruie firesc, cu iubire".
"Smaraldul" devotamentului pentru "Cultura Cucuteni"
Prezentat de prof. dr. Sergiu Enea ca "unul din putinii specialisti, care s-a dedicat Culturii Cucuteni" conferentiarul universitar doctor Dumitru Boghian a sustinut una din cele mai incitante conferinte, dupa prezentarea unui mic moment artistic de catre actorul Bogdan Matei, de la Teatrul Municipal "Bacovia". Fiecare clipa a acestei conferinte s-a scurs ca o curgere lina a unui rau limpede si fiind in imposibilitatea de a surprinde "suvoaiele" tresarind in drumul lor zglobiu incercam a lega macar "un puzzle" al ideilor rostite de venerabilul Dumitru Boghian, ce a fost ascultat cu mare interes. Domnia sa a mentionat de la inceput ca "putem vorbi de «prezente vieti de doamne si domnite» si nu «trecute...!» Sa ridicam «un colt al voalului» pentru a vedea dincolo de ... marele intuneric" si s-a intrebat asemeni poetului Nichifor Crainic "unde sunt cei care nu mai sunt? Catre ce margini de pamant?" Si apoi ne-a marturisit: "Istoricii studiaza foarte multe domenii, le categorisesc (ca in politica omului contemporan) dar nu putem de istoria mentalitatilor. Astfel, ar studia omul si trebuie idendificate diferitele tipuri, cunoscute sau necunoscute, care au desavarsit istoria. Incercam sa reconstituim, sa intelegem omul din perspectiva naturalului si al firescului si nu al constructiilor ridicate de acesta. Istoria vietii se uita larg dimprejurul lui si vede ca popoarele «nu se sterg usor». Suntem tot cei vechi, ce avem foarte multe trairi dar sa facem un efort de empatie istorica pentru a-i intelege pe cei dinaintea noastra, in perspectiva umana... Istoria celor tacuti si multi... Evident ca istoricii si arheologii nu au mijloacele si resursele de a studia aceste lucruri. Cat de greu ii este unui medic ca sa vindece oamenii, ce vorbesc si gandesc! N-as vrea sa spun ca istoricii sunt «ca medicii veterinari», dar cat de greu este a intelege omul! Un om al diferitelor inceputuri... Cultura, in toata amploarea complexitatii sale, a avut un rol creator. Trebuie sa studiem si «omul economic» (la moda azi), «omul politic» (prezent in toate timpurile), homo religiosus... In toate timpurile omul a fost o fiinta complexa, la care sacrul si profanul constituie un tot unitar". Pentru Cultura Cucuteni este o mare necunoscuta, in cele peste 4000 de asezari cu astfel de vestigii. Stim foarte multe lucruri despre ceea ce facea omul cucutenian dar nu-l cunoastem! In sudul Poloniei sunt zeci de expozitii cu marturii ale Culturii Cucuteniene, ce a devenit «un brand». Nu se cunosc necropolele ce ne-ar fi oferit si alte date asupra omului cucutenian, ceramica pictata si amforele fiind dovezi ale unei civilizatii foarte dezvoltate. Omul cucutenian a fost un creator al lucrarilor cu tenta materialista, totul este comunicare. Oamenii cucutenieni preistorici au comunicat prin imagini si este vorba aici de o gandire traditionala. Nu trebuie sa ne oprim si sa ne gandim la o anumita stagnare, trebuie ca sa intelegem si contextul. Cultura Cucuteni este una din sintezele epocii neoliticului. Se vorbeste de influiente de la nord si sud dar se uita de faptul ca asezarile au fost de-a lungul celor mai cursuri de apa (Nipru, Nistru, Prut), cai pe care s-au deplasat comunitatile umane. «Mileniul Cucutenian» a fost intre anii 4500 - 3500 inainte de Hristos iar in spatiul balcano - carpatic a adus viitorul lumii tracice, prin transformarile culturale datorita tendintelor venite din toate partile. Spatiul cucutenian acopera o suprafata de 350 000 kilometri patrati, pe cursul raurilor Siret, Prut, Bug Nistru. Nu putem ca sa sustinem ca omul cucurtenian a fost unul pasnic, deoarece razboaiele erau o practica foarte frecventa, ce a dus la disparitia unor intregi comunitati umane si a traditiilor acestora. Cert este ca oamenii au fost foarte dinamici si au circulat, in aceasta unitate de relief cu ecosisteme diverse. Din Carpati au adus oxizii de fier si de mangan, resursele forestiere au fost foarte deosebite. Si in zilele noastre omul a ramas «un cautator de hrana», fiind crescator de vite iar aparitia varietatilor de culturi arata o lume dinamica, din cuceriri si recuceriri. In acest spatiu de intalnire a lumilor si civilizatiilor, aici s-a gasit «silexul de Prut si de Nistru». Cele mai multe surprize ale Culturii Cucuteni se afla in pamant, arheologii avand doar 20 la suta din intregul fond. Facand o invitatie de a privi mult mai amplu fenomenele de interculturalitate putem evidentia faptul ca in societatea cucuteniana ceramica a atins un nivel larg, ritmul vietii fiind imprimat in ceramica. Totul e comunicare legata de arta si religie. In privinta ceramicii pictate s-a uitat un lucru - mesajul, vasele cucuteniene fiind caracterizate prin antropomorfism. Este nevoie de o viziune integrata, fiind multe statuete cucuteniene ce redau corpul uman, acesta fiind reprezentat si prin spirale si ovale, fapt ce este invaluit intr-un adevarat mister. Este prezent si zoo-antropomorfismul, contopirea dintre fiinte iar alteori este reprezentat si dansul («Hora de la Frumusica» azi efigia Muzeului de Istorie din Piatra Neamt, ce surprinde un ritual al unor persoane ce se afla inlantuite, sustinand pe cap vasele ofrandei). Plastica antropomorfa - «o mina de aur» a Culturii Cucuteni- face ca fiecare statueta sa fie individualizata. Stilistii «ar da un boom» daca s-ar inspira dupa moda cucuteniana. Aceasta are multe teme si arhetipuri, prin care modelate potrivit unor canoane, statuietele redau individualitati. Cucutenienii au socializat biologia umana..." Multe si multe lucruri a prezentat in aceasta conferinta deosebit de interesanta conf. univ. dr. Dumitru Boghian, toate acestea certificand si concluzia acestui eveniment cultural deosebit in largirea orizonturilor cunoasterii: "Omul cucutenian este pretutindeni, acolo unde se gasesc urmele sale... Marele intuneric continua sa acopere multe lucruri ce raman de descoperit".
Ion Moraru
