Mihaela Băbuşanu

Mihaela  Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"

miercuri, 12 decembrie 2018

În "SPAŢII CULTURALE" nr 61/decembrie 2018

În "SPAŢII CULTURALE", nr 61, decembrie 2018
DIN CUPRINS:
Petrache Plopeanu: Civilizație „avansată”/ pag. 1 Fapte culturale: Festivalul Aforismului – Tecuci/ pag.3 Emil Niculescu: Aniversare 110 – Mircea Grigorescu/ pag.4 Manuela Camelia Sava: Poeme/ pag. 9 Ion Roşioru: Pantunuri/ pag. 10 Laurenţiu BelizanPoeme/ pag. 11 Oana Savin: Clătitele/ pag. 12 Simina Maria Sima: Poeme/ pag. 16 Nicolai Tăicuţu : Poeme/ pag. 16 Leo Teodor Butnaru: Din poezia lumii/ pag. 17 Lucian Mănăilescu: Candelă la Mănăstirea Dealul/ pag. 20 Doina Cernica: Steaua ninge la Betleem/ pag, 21 Adrian Munteanu: Lecturi regăsite/ pag. 24 Vasile Ghica: Surâsul lui Icar/ pag. 26 Nicolae Vălăreanu Sârbu : Poeme/ pag. 27 Mihaela Malea Stroe: Despre Tudor, cu Bogdan/ pag. 29 Fapte culturale: Dimineți literare/ pag 32 Alexandru Cazacu: Poeme/ pag. 33 Adrian Simeanu: Cartea zilelor noastre/ pag. 35 Emilia Albu: Fapte culturale/ pag. 36 Virgil Diaconu: Pajura albă/ pag. 37 Radu Cârneci: Bal mascat/ pag. 37 Mihaela Băbuşanu: Fapte culturale/ pag. 38 Cenaclul Lira 21: Teodor Dume (pag. 40), Nuta Craciun (pag. 41), Aurel Contu (pag. 42), Radu Luca Dupeș pag, 43) Andrei Ștefan Costache: Frică/ pag.45 Gina Zaharia: metafora din pieptul tău/ pag. 45 Nina-Elena Plopeanu: Fapte culturale/ pag. 46 Emil Botta: Poeme/ pag. 47 Nicolae Mihai: Poeme/ pag. 48 Violeta Mîndru: Poeme/ pag. 49 Cărți prezentate de: Magda Ursache (pag. 50), Petre Isachi (pag. 53), Cristina Ştefan (pag. 54), Mihalcea Octavian (pag. 55), Mihai Vintilă (pag. 56), Mihaela Meravei (pag. 57), Valeria Manta Tăicuţu (pag. 59), Ionel Popa (pag. 60), Serghie Bucur (pag. 66), Tudor Cicu (pag. 68), Ottilia Ardeleanu (pag. 69), Silvia-Ioana Sofineti (pag. 71), Stan Brebenel (pag. 72) Mihai Marian: Poeme/ pag. 52 Silvia Ioana Sofineti: Poeme/ pag. 65 Nicolai Tăicuţu : Raftul cu cărți/ pag 73 Reviste literare/ pag. 75


duminică, 2 decembrie 2018

BUNICUL: GHEORGHE UNCESCU (ONCESCU)

 +
Bunicul din partea mamei, GHEORGHE UNCESCU (ONCESCU), înainte de plecarea în război.
Printre altele, ştiu că în satul Armăşeni a construit o fântână din bani personali, care a rămas bun al întregii comunităţi.


PEDITEL 1791 = telefonul cu sfat medical nonstop, când ai copilul bolnav

PEDITEL 1791=o informație care pe mulți îi va interesa.
La numărul de telefon 1791tarif normal, fără suprataxă sau alte asemenea, părinții pot întreba și pot primi răspunsuri de la medici anume pregătiți cu sfaturi, atunci când copiii lor sunt bolnavi.
Numărul 1791 este activ nonstop, 24 de ore din 24. Există medici de gardă la telefon, care stau în așteptarea întrebărilor voastre. Proiectul, programul s-a pus la punct la Cluj Napoca, Cristina Grigore își asumă “maternitatea” lui cu o „sarcină” și un „travaliu” de loc ușoare într-o țară ca a noastră. Dar povestea serviciului PEDITEL, povestea Cristinei, vor reveni în scurt timp sub formă de interviu. Cum s-a creat el, care îi este istoria.
Ce am dorit eu să vă notați până scriem noi interviul, este exact numărul:1791 (unușaptenouăunu), apelabil în toate rețelele nonstop.
Se poate suna de oriunde din lume, deci excelent pentru românii aflați departe de țară și care ar doi explicații NECOSTISITOARE, pe limba lor de acasă.
Aveți nedumeriri, dubii, temeri, îngrijorări privind sănătatea copilului vostru? Sunați, întrebați și vi se va răspunde! Veți obține UN SFAT MEDICAL după un model american, după protocoalele americane preluate, veți găsi soluția problemei voastre: între indicații concrete aplicabile acasă și îndrumarea obligatorie la medicul real, în carne și oase din zona voastră, atunci când la telefon se presupun semnale de gravitate.
  • 1791- în rețeaua Vodafone, Orange, Telekom fix și mobil
  • *1791, deci cu asterisc (steluță) în față!! la Digi fix și mobil
  • cartelă prepay cu credit în EUROCENȚI!! NU minute naționale sau oferte speciale
Doctorii de gardă clujeni vă așteaptă să-i sunați!









Sursa foto: http://www.desprecopii.com/info-id-3405-nm-10-situatii-in-care-trebuie-sunat-de-urgenta-medicul-pediatru.htm

Telefonul vârstnicului: 0800 460 001, GRATUIT!

Telefonul vârstnicului 0800 460 001 este un număr de telefon GRATUIT și CONFIDENȚIAL la care pot apela vârstnicii cu probleme.
Este vorba de vârstnicii care:
  • nu se mai pot îngriji singuri și au nevoie de sprijin la domiciliu
  • au fost/sau pot fi abuzaţi, ori le-au fost încălcate drepturile
  • se simt singuri şi doresc un prieten pentru a socializa
  • își caută o activitate şi nu ştiu unde să o facă
  • caută o informaţie publică şi nu ştiu cui să i se adreseze
  • …………………………………………………………………………………………
TELEFONUL VÂRSTNICULUI este o linie telefonică gratuită și confidențială, destinată vârstnicilor din România.
La numărul de telefon 0800 460 001 răspund zilnic operatori specializați pentru a oferi cele mai bune informaţii, consiliere şi sprijin moral.
Fiecare dintre cele 20.000 de interacțiuni înregistrate până acum au însemnat un ajutor potrivit pentru o persoană vârstnică.
Mesajul întemeietorilor acestei linii telefonice gratuite către medici este:

În fiecare zi, noi răspundem cu suflet vârstnicilor din România. Vă rugăm să vă alăturați eforturilor noastre de a face viața vârstnicilor mai bună, făcând cunoscut către pacienții dvs. acest serviciu gratuit. Noi vă punem la dispoziție materialele informative pentru ei.”
https://www.otiliatiganas.ro/telefonul-varstnicului-0800-460-001-gratuit/

joi, 29 noiembrie 2018

Bacău – prominent figure

The project: “Bacău – prominent figures” aims at promoting cultural values within the local community of the city, through events focused on the life and contribution of people who had an important role in the development of the cultural and economical life of the city. Reaching already its 3rd edition in 2018, the initiative helps raising awareness on prominent local figures that might not always be known and recognized on a national or international level, but are valuable and relevant for the community. At the same time, the project is targeted at helping the development of local cultural tourism and increasing the visibility of the city of Bacău. The project events facilitate the opening of new opportunities for dialogue across cultures and foster a positive path of defining and promoting the cultural identity of the city. Thus, we can call it a cultural branding project, with positive impact on how Romanians feel about their national values, but also on how the city of Bacău and Romania in general are perceived from across borders.

:))


luni, 26 noiembrie 2018

"CONTEXT" nr 1/noiembrie 2018

În revista "CONTEXT", nr 1/noiembrie 2018
"CONTEXT", apare sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala „Marius Mircu”-Bacău



miercuri, 14 noiembrie 2018

Iată Băbuşa!

Iată Băbuşa, iată şi Bârladul,
Scurtul pod de bârne este retrecut.
Renviază mama, renviază tata...
Vreme câtă curs-a parcă n-a trecut.
Jar și vâlvorare soarele urcat-a.
Arde grâu-n flăcări pân' la brâu crescut.
Ia te uită Lunca, iată şi Boleacu,
Şi besericuţa cea de lemn, albastră.
Iarba pe tot șesul de cosit e gata.
Apele-și deșiră graiul nentrecut.
Pentru viața de-astăzi mi-a sosit răsplata
Veselă copilă din nou m-am făcut... --
Iată Băbuşa, iată şi Bârladul.
(După “Rondelul trecutului”- de Alexandru Macedonski)













vineri, 9 noiembrie 2018

Mulţumiri!

Mulţumesc tuturor acelora care ieri, într-un fel sau altul, s-au gândit la mine!
Celor care s-au gândit să îmi facă o surpriză să mă viziteze, celor care m-au sunat, mi-au trimis mesaje etc
Imi cer scuze că nu pot şi nu am putut răspunde fiecăruia în parte, dar o fac acum, pe această cale.
VĂ MULŢUMESC!








Mulţumesc Gheorghiţă, mi-ai făcut ziua mai frumoasă!

marți, 30 octombrie 2018

Criticul Marius CHELARU, despre primul meu volum de haiku din 2014 şi unele apariţii externe

Mihaela Băbuşanu, Stejarul cu flori de cireş/ The cherry blossom oak tree, haiku, Cuvânt înainte de Laura Văceanu, versiunea engleză Irene Stanciu Cojocaru, Editura Derzis Eruditio, Bacău, 2014, 90 p.
Mihaela Băbuşanu este la al doilea volum şi primul de haiku, cu un titlu, cum remarcă şi Laura Văceanu, surprinzător, şi prin prisma manierei în care este privită/ acceptată metafora în haiku.
(Şi, pentru că întâlnim astfel de situaţii şi aici, şi în alte volume semnalate acum, despre folosirea metaforei, a semnelor de punctuaţie în haiku – care, să notăm, nu sunt totuşi elemente determinante ale acestui volum – sunt diverse şi felurite opinii/ atitudini, şi în România, şi în alte ţări, de la respingerea în totalitate la acceptarea, dar în anumite circumstanţa/ moduri de utilizare. Am publicat în revistele „Kadō” şi „Poezia” şi unele interviuri ale unor nume în „lumea haiku”, în care am discutat pe marginea acestui subiect, fie şi tangenţial, de pildă, cu Ban’ya Natsuishi, Jane Reichold ş.a.)Autoarea publică în diverse reviste (a debutat local, la „Ateneu”, în Bacău) şi în spaţiul virtual, primind deja câteva premii pentru creaţiile sale, unele pentru haiku, pe blogul „Romanian kukai”, fapt care relevă un anumit nivel al modului în care a înţeles să se apropie de ce înseamnă haiku, cerinţele acestui tip de poem. De altfel, şi printre aceste poeme sunt mai multe care pot prilejui cititorului momente de lectură plăcută, şi care relevă o autoare de haiku cu posibilităţi certe. Două poeme de acest tip, şi cu titlu de exemplu: „Gara comunei -/ doar eu şi ploaia/ aşteptând trenul.”; şi un poem nonsezonal: „Satul în beznă – numai o haită de câini/ lătrând a pustiu.”
Revista mai cuprinde o consistentă secţiune de book reviews – semnate de M. Chelaru şi Georges Friedenkraft, semnale de cărţi/ reviste/ jurnale (cărţi ale unor autori din România şi Japonia).

Lucciole e Haiku a Capoliveri, Pagine, Roma, Italia, 2013, 112 p.
Este a treia oară când semnalăm antologia apărută sub egida Festivalului Internaţional „Le Voci della Poezia”, care are loc la Capoliveri, Italia, organizat de primăria din această localitate de pe insula Elba, şi de asociaţia „Il Parnaso”, a lui George Weiss, directorul festivalului. Reamintim – am semnalat şi Sulla Rotta degli Haiku verso l’Elba, 2009, în care erau patru autori români: Eduard Ţară, premiat, Clelia Ifrim, Vasile Moldovan şi Ecaterina Neagoe – selecţionaţi spre publicare; Haiku in volo sui boschi dell’Elba, 2010 – Eduard Ţară, secţiunea autori premiaţi, şi în a doua, autori selecţionaţi spre publicare – Oana Aurora Boazu, Viorica Borisov, Adina Enăchescu, Carmen Florea, Bea Hurmuz, Clelia Ifrim, Anişoara Iordache, Letiţia Lucia Iubu, Vasile Moldovan, Ecaterina Neagoe, Oprica Pădeanu, Gheorghe Postelnicu, Maria Tirenescu. La „Autori ospiti”, unul dintre cei trei poeţi este Andrea Voinea, elevă de unsprezece ani, din Constanţa.
Anul acesta, în secţiunea autorilor premiaţi a antologiei Lucciole e Haiku a Capoliveri apare Eduard Ţară, în a doua, cu autori selecţionaţi, la autori străini – Iuliana Apostol, Mihaela Băbuşanu Amalanci, George Bădărău, Oana Aurora Boazu, Cezar Florin Ciobâcă, Iulian Ciupitu, Vlad Grigore, Bea Hurmuz, Liana Margescu, Silvestru Miclaus, Cristina Monica Moldoveanu, Ecaterina Neagoe, Vioreica Referendaru Borisov, Maria Tirenescu.
Remarcând, totuşi, între altele că juriul a preferat să premieze mai mulţi autori de pe Insula Elba, aş spune poate şi în detrimentul unor autori străini, uneori, şi că grupul autorilor români selecţionaţi spre publicare este unul foarte numeros, reproducem în original (fiind vorba despre limba italiană), şi cu titlu de exemplu, câteva poeme premiate: „Respiro con te/ mare dolce amaro/ brezze e nonacce” – Maria Gisella Catuogno; „Per la tua notte,/ amor, io te le dono:/ lucciole sono!” – Rosy Chisari; „Camino piano/ gusto il vino prezioso/ tra vitie zolle” – Nunzio Marotti, toţi trei din Insula Elba.