"E vreo diferenta intre a creste fete si a creste baieti?
ON AUGUST 6, 2018
Sursa foto: pexels.com
De-o vreme încoace mă bântuie un gând, acela că a fi mamă de băieți (doar de băieți) e diferit de a fi mamă de fete. Ideea asta mi-a venit în urma unei discuții cu o mămică de fetiță și băiețel, care prima dată a experimentat cum e să fii mamă de fată și care acum se confruntă cu provocările pe care i le aduce experiența de mamă de băiat. Înainte de a continua, vreau să vă spun că la finalul articolului sunt 2 filmulețe funny despre aceste diferențe. Sunt curioasă cum vi se par; m-aș bucura de feedback. Sunt exagerate, arătând dificultățile doar de o parte, respectiv pe cele ale mamelor de băieți?
Idei pe subiectul ăsta am mai tot avut, dar de data aceasta, gândurile nu mi-au dat pace, așa că iată-mă scriindu-le pe hartie. Ceva preocupări pe tema “mamă de fete” ori “mamă de băieți” am mai avut eu chiar pe vremea când Andrei era în burtică, dar atunci s-au concretizat sub o altă formă. Îmi mai amintesc acum, că la prima sarcină, o mamă de băieți mai mari, mi-a zis că e chiar mai bine să fii mamă de băiat pentru că e mai ușor în multe privințe. M-am uitat lung la ea și m-am cam îndoit de spusele ei. Încă nu știu dacă avea dreptate. Pentru că e mult mai complicat de atât.
Vreau să fac o precizare importantă. Înainte să fiu acuzată de stereotipii de gen ori de împărțire a părinților în tabere diferite, opuse (părinți de fete vs. părinți de băieți), vreau să menționez că nu-mi doresc să separ și mai mult părinții, mai ales mamele, în grupuri antagoniste. Vedem oricum în social media prea multe separări între mame: naștere naturală vs cezariană, alăptare vs. hrănit cu lapte praf, diversificare vs autodiversificare, șamd. Și evidențierea asta a tuturor lucrurilor pe care le facem diferit nu știu dacă servește cuiva. Ceea ce ne ajută este să vedem că experiențele noastre sunt universale, că mai toate mamele trec prin dificultăți, dar și bucurii similare, că nusuntem singure în povestea asta. Acesta e și unul din motivele pentru care am început să scriu pe blog. Pentru că, așa cum am mai spus, am convingerea că nu doar eu mă frământ sau mă bucur de un anumit lucru. Însă era o vreme când mă întrebam dacă doar mie mi se întâmplă așa ceva. Și atunci scriu pentru că poate textul meu ajunge la cineva care are nevoie să primească ce e în el. Închid paranteza! 
Deci fără separare! Doar niște gânduri random despre diferențele astea, pentru că deși spunem că experiențele mamelor de fete față de cele ale mamelor de băieți sunt de aceeași natură, trebuie să recunoaștem că anumite particularități există. Așa cum vedem bine că fetele arată diferit de băieți, că ziua e altfel decât noaptea și că iarna nu-i ca vara :)). Acum întrebarea firească ce îmi vine în minte este următoarea: Cât din aceste diferențe este dat de genul lor și cât este influențat de noi, părinții, de societatea în care trăim și care are niște așteptări de la copiii noștri, în funcție de sexul lor? De exemplu, fetițele se presupune că sunt mai liniștite decât băieții.
Vedem de multe ori deosebiri între fetițe și băieți, care variază și în funcție de personalitatea lor, însă nu știu cât e înnăscut și cât e culitvat de noi, fără ca măcar să ne dăm seama uneori.Discuția poate începe încă de la alegerea culorilor din camerele copiilor. Câte mame de fetițe ar alege albastru pentru camera prințeselor? Ori mamele de băieți ar alege camere roz? Dezbaterea poate continua cu jucăriile pe care le oferim copiilor noștri. Vor primi băieții păpuși, iar fetițele mașini la aniversările lor? Am observat că măcar acum au început să apară prin desene prințese-cavaler (Nela, prințesa cavaler), astfel că nu doar băieții sunt în rol de apărători, de luptători pentru o cauză.
Din ce-am văzut până acum în jurul meu, aș spune că șansele ca o fetiță să fie mai liniștită decât un băietel sunt mai mari. Știu, liniștită e un termen relativ. Cred că vreau să spun cooperantă, care acceptă mai ușor anumite schimbări, etc. Bineînțeles că asta ține mult de personalitatea copilului și vom găsi fete care sunt la fel de active sau cu un comportament provocator ca unii băieți. Dar tot mai mare e probabilitatea să vedem băieți luptându-se, alergând energic de colo-colo, numindu-și prietenii cu porecle, etc.
Tind să cred că totusi de tipul educației ține comportamentul copiilor. Adică un copil a cărui libertate de exprimare a emoțiilor nu a fost îngrădită va avea tendința să și le arate la fel, indiferent că e fată sau băiat. Ce vreau să spun e că am văzut și fetițe care să fie foarte vocale, care să facă tantrumuri, la fel ca al meu băiat năzdrăvan. Și îmi imaginez că părinții lor nu le-au spus să nu plângă ori să nu urle pentru că sunt fetițe și fetele nu fac asta pentru că sunt urâte ori mai știu eu ce. Si mă bucur ca e așa!
Discuția e una foaaarte lungă și cred că am cam deschis cutia Pandorei. Am citit câteva articole de prin toată lumea pe această temă și părerile sunt, desigur, împărțite. Cred că echilibrul e răspunsul, ca de fiecare dată. E important să nu cădem în extreme, să nu ajungem la situații absurde și să nu pretindem că noi știm mai bine, că doar vedem clar că e mai greu să fii mama de băiat, spre exemplu.
Sinceră să fiu, am avut și eu tendința asta, dar am început să observ și mamele de fete care au la rândul lor provocări pe care, poate, cele de băieți nu le au. De exemplu, cu alegerea ținutei pentru ziua respectivă.
Am vrut la un moment dat să renunț la scrierea acestui articol pentru că nu vreau să stârnesc polemici, dar cred că dacă dialogul rămâne civilizat, e ok să vorbim despre asta. Cât despre familia noastră, noi 2, părinți de băieți energici, care ne provoacă destul de mult, am declarat că și de-am fi avut fată, tot în aceeași linie de super energie și personalitate puternică s-ar fi încadrat :)), deci credem că nu neapărat sexul face diferența.
Deși ar mai fi multe de zis, deocamdată închei aici, cu 2 filmulețe care au stârnit dezbateri aprinse pe blogurile străine. Mie mi s-au părut destul de funny inițial, dar recunosc că accentuează dificultatea rolului de mamă de băiat. Și cum spuneam, poate multe din comportamentele arătate că aparținând băieților pot fi îmbrățișate și de fete. Vă las pe voi să-mi ziceți. Eu am doar experiență de mamă de băiat și poate de aici și curiozitatea mea pentru acest subiect. Deci, ce ziceți? E vreun sâmbure de adevăr în video-urile ăstea? E mai greu cu băieții? Sau dimpotrivă, mai ușor? Ori ați spune că provocarea e la fel de mare, indiferent de ce scrie în certificatul de naștere la categoria “sex”?
SURSA: https://parentingcublandete.wordpress.com/2018/08/06/e-vreo-diferenta-intre-a-creste-fete-si-a-creste-baieti/?fbclid=IwAR0jIrY0RbV1WZIe0Aw36wb0EF9G0-nLHFmOSxrlC0nuJ51Kq9p0VYb86n0&blogsub=confirming#blog_subscription-6
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu