Vă mulţumesc pentru aprecieri şi consideraţii, domnule Florin Grigoriu!

la primul sărut -

nerezistând căldurii

primul strat de nea

Vă mulţumesc pentru aprecieri şi consideraţii, domnule Florin Grigoriu!
"Am primit o antologie exemplară, de haiku, numită ”Florilegiu de primăvară”. Iată primul text din acest florilegiu alcătuit prin strădania scriitoarei Doina Maria Tudor și priceperea tipografică a Editurii PIM din Iași:
” La primul sărut -/ nerezistând căldurii/ primul strat de nea.” poemul scris de Mihaela BĂBUȘANU are delicatețea unei înfiorări existențiale. În 5-7-5 silabe, o pauză de transfocator de la amintire la peisajul din preajmă, 9 cuvinte- 4 substantive, un verb la gerunziu/ gerundiv, de clipă care fuge, acum, aici, prepoziție de loc- la și totuși o locuțiune adverbială de timp (la primul sărut), pentru mine un numeral ”iar la”/ a mai fost cândva...o repetiție dată de primul, alt numeral,) dar sigur, da, hotărât e primul, diafan, privit cu surprindere, dar, ah, cât de trecător.. și totuși...
”La primul sărut -/ nerezistând căldurii/ primul strat de nea.” sau, după cum traduce Zoe Verbiceanu BALADA DOAMNELOR DE-ODINIOARĂ, de Francois (Fransoa) Villon (VI-ion): ”Spuneți, spre ce țărm ferice/ frumuseți strălucitoare/ și-au luat zborul de aice?/ Unde va mai fi-vor oare,/ Flora, scump vlăstar roman,/ și Taisa, mândră floare?/ Dar zăpada celui an?” Altădată poate voi transcrie aici sau altunde și traduceri de Neculai Chirică, AureI Rău, Ionela Manolescu, Al. Alexianu, Ștefan Augustin Doinaș, Romulus Vulpescu, Dan Botta... Iată o tălmăcire a primei strofe din această baladă, de Francisc Păcurariu: ”Cine-mi va spune tainica poveste/ a umbrelor cu vreme spulberate;/ Domnița din vechime unde este/ ce trup de calde lunci înmiresmate?/ Unde-i mândria Romei, Flora, unde/ îi înflorește coapsa primăvara?/Dar zâna tristă-a sprintenelor unde?/ Dar unde-i neaua de odinioară?!” sau după cum traduce clipa MIHAELA BĂBUȘANU:
” La primul sărut -/ nerezistând căldurii/ primul strat de nea. -
Sărut al pământului de către ființa unică a fulgului, sărut al meu, ființă de lut făurit de Domnul Dumnezeu și eu un fulg, o zăpadă a unei clipe.
Am scris și am topit surprinderea citirii. Recitiți dumneavoastră poemul, cu ochiul amintirii proprii. Nu-i așa că-i minunat?
Florin Grigoriu, în ziua de 23 septembrie 2021, ziua Sfintei Polixenia. Un gând bun, de drag și recunoștință, pentru doamna Polixenia, doamna de-odinioară, mult iubită de dl. Marian -
Un gând bun și tuturor iubirilor mele sfinte în amintire!"