N. 28 octombrie 1951, în satul Schineni, comuna Săucești, județul Bacău.
"Poet, publicist, editor, redactor. Este fiul familiei Iulia (n. Cezar) și Dumitru Prăjișteanu, agricultori. A copilărit în satul natal, începându-și studiile la Școala Schineni (1958-1966), cu învățătoarea Marcelica Ardeleanu, și continuându-le, în ciclul gimnazial, sub oblăduirea profesorului Ștefan Iancu, dirigintele care i-a inoculat dragostea pentru lectură. De acest minunat dascăl îl leagă cele mai frumoase momente din viața de elev, începând cu primele lecturi din Pinochio, Amintiri din copilărie și sfârșind cu sfaturile necesare vieții.
Prin intermediul fratelui mai mare, Mitică, a descoperit Iliada și Odiseea, iar prin cel al colegului Costel Rusu, a fost la fel de fascinat de Mizerabilii, romanul pe care l-a citit în câteva nopți, la lumina felinarului.
Dacă după absolvire nu a ajuns nici la seminar, cum își doreau mama și preotul Ion Adămuț, nici la Liceul „Vasile Alecsandri“, recomandat de diriginte, ci la Școala Profesională de Poligrafie din cadrul Liceul „Dimitrie Cantemir“ din București (1966-1969), se datorează tot cărților, în speță a celor tipărite la Întreprinderea Poligrafică din Bacău, care l-a și angajat, începând cu 27 iunie 1966.
În perioada uceniciei bucureștene a debutat cu poezie în revista Litera (1968), colaborând apoi la ziarul Steagul roșu și, mai ales după 1990, la revistele Ateneu, Bucovina literară, Caiete de cenaclu, Citadela, Fântâna Blanduziei, Glasul națiunii (Chișinău), Glasul Bucovinei (Cernăuți), 13 Plus, Zburătorul ș.a. Preocupat de formarea sa profesională, în 1980 a absolvit secția reală a Liceului „Lucrețiu Pătrașcanu“ (actualul Colegiu Național „Gheorghe Vrănceanu“) și, după o primă tentativă de admitere la Facultatea de Subingineri din Bacău, urmează Școala Tehnică de Maiștri Poligrafi „Dimitrie Marinescu“ din București (1980-1982). Revine, de data aceasta ca maistru tipograf, tot la Poligrafia băcăuană, implicându-se în procesul tehnologic de tipărire și în activitățile culturale ale urbei lui Bacovia, ca membru activ al Cenaclului Artelor de la Casa de Cultură a Sindicatelor „Vasile Alecsandri“.
Imediat după evenimentele din decembrie 1989 a fondat și redactat publicația de divertisment Magazin T, una dintre primele inițiative private din spațiul băcăuan, reușind, în absența fondurilor, să scoată de sub tipar 12 numere (1990-1991).
Valorificând experiența câștigată, în 1992 a intrat pe piața cărții, punând bazele Editurii Plumb, pe care a condus-o, în calitate de redactor șef, până în anul 2004.
Având, de data aceasta, suportul financiar al Imprimeriei „Bacovia“, a editat peste 500 de titluri, lansând zeci de autori băcăuani și mai multe colecții, între care și „Pagini alese“, în cadrul căreia au apărut antologiile poetice semnate de Viorel Savin, Ion Tudor Iovian (contribuția sa constând și în selecția aprecierilor critice) și Octavian Voicu.
Fără a privi cu jind la confrați, a debutat editorial la aproape trei decenii după ce îi apăruse prima poezie, încredințând cititorilor volumul Tăierea limbii (Editura Junimea, Iași, 1995, cu referințe critice pe coperta a IV-a de Constantin Dram). A publicat apoi, la intervale ce sfidează graba veleitarilor, alte trei volume de poeme: Impozit pe cuvinte (Editura Plumb, Bacău, 2001, prefață de Ion Tudor Iovian), Umbră făr’ de contur (Editura ProPlumb, Bacău, 2007) și Prizonierul cercului (Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2011, prefață de Elena Pârlog). În calitate de editor sau de degustător de poezie și proză a prefațat volumele Culorile copilăriei de Gheorghe Roman, Căpcăunul de Vasile Hristea și Sub soarele Ninivei de Ion Dinvale, dar a scris zeci de alte note și însemnări pe marginea aparițiilor editoriale, inserate îndeosebi în paginile revistei Plumb, pe care a fondat-o în martie 2006 și o conduce de atunci în calitate de director".
(sursa: Cornel Galben)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu