"Stejarul cu flori de cireş" a ajuns şi la Vaslui

          Fragment din poemul "Cravata" autor FLORIN GRIGORIU, poem dedicat evenimentului organizat la Bacău în data de 15 mai 2014 denumit "Japonia departe-aproape de Bacău" ediţia I

 Fragment

                           CRAVATA

          - poem textil, obiectiv-subiectiv, în trei părţi -

de Florin Grigoriu

"Frumos a fost la Muzeul din centrul Bacăului,

În faţă, statuia lui Vasile Pârvan privind călătorii

Şi pe-acei ce intră, mai rari, dar ce oameni frumoşi!- la Muzeu

Cum de astă dată, copiii însoţiţi de părinţi,

Domnişoare şi cavaleri însoţiţi,

Aşa cum ar zice prietenul lor Nichita, poet studiat la şcoală,

De „leoaica lor tânără, iubirea”

Şi scriitorii cu Plumb în priviri

Da, Ateneul Scriitorilor pe toţi mi-i cuprinde,

Cum şi pe cei care-au fost şi sunt în Viaţa Băcăuană,

În Vitraliu, întru Agora, Jurnalul Literar,

Totdeauna câte 13 Plus,

Numere prime lângă numere prime,

Dar şi lângă numere împărţibile, fiecăruia după cum îi este dat,

Nenumărat este numărul lor

În Avangarda 20, azi ai secolului, după Hristos, 21.

Fagurii cântă miere cuvintelor,

Fotograful Constantin - Dumitru  Broşu

Şi alţi colegi, artişti fotografi

Iau imagini de zor,

Iar pe paravane fotografii, însoţite de câte trei poeme,

Vorbesc de stări văzute trăite.

Da, acesta-i evenimentul – fotografii însoţite de poezii -,

Foto-haiku

În preajma portretelor în creion de Miliţa Pătraşcu

Şi a vechilor vase de Cucuteni,

Iar lângă toate acestea

Două gheişe-mbrăcate, normal!, în kimonouri,

Aşteptându-ne

Să ne servească cu căniţe de ceai,

După reguli bine statornicite în sute de ani -

Bine, ceai, poezii, imagini, scriitori, critici, copii, mămici, domnişoare, pictori, Sculptori,muzicieni

Vorba ceea, „televiziuni şi-un numeros public”

Dar unde-i, unde-i cravata?

Ah, cravata-i bine legată cu nod la gâtul scriitorului

Invitat din Bucureşti,

Acolo-s cei mari…

Plăvăr grena, haină grena, pantaloni grena,

Bocanci negri,

Se-anunţă mari vijelii, trăznete, ploi, inundaţii,

Toate venind dinspre Capitală -

(Învălmăşit curg Buzăul, Milcovul, Putna, Moldova

Furtună-i la munte

Şi cerul s-a înnegrit puternic spre răsărit)

Şi el e prevăzător -

Şi cravata?

Cravata a ascultat cuminte cuvinte, vorbă fierbinte,

Prilejuite de expoziţia de foto-haiku

Şi de cartea scrisă de Amalanci, pre numele ei nou de Bacău,

A fetei din Băbuşa- Băceşti, Mihaela Băbuşanu,

Da, Mihaela Băbuşanu Amalanci e poetă,

Dar nimeni nu a i-a citat poemul,

Când afară zarvă de ploaie crunt lovi Bacăul:

„Doi îndrăgostiţi

Izgoniţi de furtună

Un sărut fulger”.

    Vorbitorul nu a citit, din cauza cravatei poate,

Cravata- lipsei de timp, poemul paginii 59,

El citând, frumos îmbrăcat, cu cravată grena la gât, pe cămaşa grena, cu haina grena şi Pantalonii grena, Bocanci negri…"

Recenzia volumului de haiku "Stejarul cu flori de cireş/The cherry blossom oak tree"

Recenzia volumului de haiku "Stejarul cu flori de cireş/The cherry blossom oak tree" autor VIRGINIA POPESCU, pe blogul http://evenimenteeditoriale.blogspot.ro

luni, 19 mai 2014

Mihaela Băbușanu Amalanci - Stejarul cu flori de cireş

Mihaela Băbușanu Amalanci - Stejarul cu flori de cireş

 Virginia Popescu

Citind titlul volumului de haiku  al Mihaelei Băbuşanu Amalanci am rămas foarte surprinsă.  Mi-am spus : autoarea vrea  probabil să  asocieze  perenitatea falnicului stejar cu gingăşia efemeră a florilor de cireş. Cred că nu m-am înşelat prea mult. Când am privit coperta volumului am înţeles : acel bonsai miniatural e un stejar cu flori de cireş, ceea ce este specific japonezilor. 

Marele om şi actor Charlie Chaplin scria : « Gândim prea mult și simțim prea puțin. Sufletul omenesc își găsește plăcere în liniștea naturii care se descoperă numai celor care o caută. » Cred că autoarea acestui volum de haiku se numără printre aceşti aleşi.

Când deschizi cartea, te învăluie  liniştea plăcută  a unei zile senine, în care doar buburuzele  ies la soare “pe aleea cu platani”. Înclinaţia poetei pentru lumea măruntă a vieţuitoarelor, o întâlnim aproape la tot pasul : greierii care încântă nopţile de vară cu ţârâitul lor neîntrerupt, fluturii de pe iasomie, albinele  din salcâmi sau ţânţarii  cu serenadele lor nocturne, totul se roteşte  în acest univers miniatural.

O privire generală asupra volumului ne duce în lumea patriarhală a satului moldovenesc, unde autoarea şi-a petrecut o mare parte a copilăriei. Nopţile de pe prispa lutuită, grădina bunicilor cu umbra  plăcută a nucului în zilele toride de vară, mersul desculţ prin iarba plină de rouă,  zburdatul copiilor  alături de miei pe islaz, vacanţele mari petrecute la ţară, cărarea cosită care păstrează încă parfumul proaspăt al primei iubiri, cireşul înflorit care ascunde printre crengi un cuib cu ouă, toate acestea ne amintesc de versurile lui Blaga din « Sufletul satului ».

Copilo, pune-ţi  mâinile pe genunchii mei.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.

………………………………………...

Aici se vindecă setea de mântuire…

Uite e seară.

Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,

Ca un miros sfios de iarbă tăiată,

Ca o cădere de fum din streşini de paie,

Ca un joc de iezi pe morminte înalte. »

(Lucian Blaga – Sufletul satului)

         Peste toată această atmosferă patriarhală pluteşte adesea un sentiment de tristeţe, acel wabi-sabi al singurătăţii provocat de plecarea unor fiinţe dragi : bunica, mama.

De dimineaţă –

doar rufele pe sârmă

mama nicăieri

Dimineaţă de vară –

la ciuperci, după ploaie

doar eu şi tata

Singur în ceaţă –

aşteptându-şi nepoţii

bătrânul văduv

Sentimentul singurătăţii este dublat aici în parte de cel al speranţei.Natura participă de multe ori empatic la singurătatea bunicului :

Râu singuratic –

doar pasul bunicului

şi o salcie

Salcia singuratică şi tristă chiar prin numele ei, pare să plângă deasupra râului, singuratic la rândul lui, plecarea bunicii care e doar discret sugerată. Deşi autoarea abordează toate anotimpurile, acestea nu se înşiruie în ordinea lor firească. Ea trece de la un anotimp la altul, urmărind parcă o joacă. E un fel de puzzle pe care ni-l prezintă, cerându-ne nouă să adunăm piesele împrăştiate şi să le punem în ordinea lor firească.

Primăvara apare odată cu ghioceii, florile de cireş, cele de liliac, fulgii de păpădie purtaţi de vânt, ciocârliile, buburuzele, albinele şi alte mici vieţuitoare.  

De dimineaţă –

sorbind roua florilor

o buburuză

  Vara e redată prin soarele arzător,seceta care usucă totul, căldurile înăbuşitoare care sleiesc sălciile sau Regina Nopţii.

                                         Secetă, călduri –

sleită de miresme

Regina Nopţii

Pe malul apei

răpuse de călduri

sălcii pletoase

Amândouă poemele sunt de o mare frumuseţe şi eleganţă. În primul poem, căldura şi seceta  amplifică parfumul tulburător al Reginei Nopţii. Ramurile sălciilor pletoase  din al doilea poem, par să se aplece spre răcoarea apei, copleşite de canicula verii.  Parcă ar dori să protejeze cu ramurile lor răcoarea apei.

Toamna apare foarte des în poemele volumului, sugerată de vânturi, ploaia de plumb (amintindu-ne de Bacovia), ceaţă, ramurile golaşe ale pomilor, grădina pustie dar şi de odaia mamei cu miros de mere şi gutui.

Ploaie de toamnă

peste livada cu meri –

la cules nimeni

Toamna în amurg –

grădina de la ţară

iarăşi pustie

Odaia mamei –

pe dulap, parfumate

mere şi gutui

Odaia mamei e un loc privilegiat care păstreză ca-ntr-un sanctuar aromele toamnei. Toate astea ne duc cu gândul la corespondenţele baudelairiene în care : Parfumurile, culorile şi sunetele creează o delicată sinestezie.

În sfârşit, iarna apare cu  troienele care acoperă vechea pârtie,  croncănitul ciorilor, rafalele reci de vânt, luna de gheaţă, lacul îngheţat, etc.

De mână prin parc –

singurul nostru martor

luna de gheaţă

Lacul îngheţat –

azi părăsit de pescari

dar plin de sănii

  Alte teme care apar frecvent sunt: tristeţea provocată de plecarea iubitului, singurătatea, ploaia, vântul, copilăria, fereastra care se deschide brusc revelând  un peisaj inedit

Deschid fereastra –

doar parfum de liliac

şi buburuze

Deschid fereastra –

peste noapte-a-nflorit

o iasomie.

În final, aş dori să mă opresc asupra unui  poem tulburător de frumos care ne deschide perspectiva a numeroase simboluri :

Ziua-nvierii –

în livada cu vişini

cântă iar cucul

Cucul anunţă aici renaşterea naturii la viaţă, odată cu cea a Mântuitorului. Un haiku cu o mare încărcătura emoţională care ne îndeamnă la o profundă meditaţie asupra sensurilor majore ale vieţii, ale morţii dar şi  ale speranţei de a renaşte printr-o operă de artă, o creaţie literară.  Livada cu vişini, aluzie la celebra piesă a lui Cehov, cuprinde toate aceste sensuri. Ce lăsăm după noi ? Un pom sau o livadă, uncopil sau mai mulţi, o casă sau o creaţie artistică ?

« Stejarul cu flori de cireş » ne pune multe întrebări la care fiecare dintre noi va căuta răspunsurile în sufletul său. Ceea ce caracterizează poemele din « Stejarul cu flori de cireş » este aspectul pictural al majorităţii poemelor. Din câteva trăsături de condei, autoarea creează un mic tablou de natură :

De mână în parc –

singurul nostru martor

luna de gheaţă

Trăsăturile majore ale poemelor din acest volum sunt puritatea, inocenţa, candoarea, căci autoarea şi-a păstrat inalterat sufletul de copil.« Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi »  spunea marele Brâncuşi. »

Prefaţa volumului, realizată de doamna Laura Văceanu, preşedinta Societăţi Române de Haiku din Constanţa este la obiect, sintetică, punctând aspectele importante ale poemelor. Prima copertă ilustrează titlul volumului, cealaltă o infăţişează pe autoare, îmbrăcată în chimono care ne duce cu gândul  la un ritual al ceaiului. O figură meditativă, doi ochi albaştri verzui puţin melancolici. La ce se gândeşte ea oare ?

Cuvântul Ambasadei Japoniei cu prilejul evenimentului "Japonia departe-aproape de Bacău", Ediţia I, joi 15 mai 2014

"Stimată Doamnă Mihaela Băbușanu Amalanci,

Va multumesc pentru invitatia pe care mi-ati adresat-o de a participa la evenimentul "Japonia departe-aproape de Bacau", pe care il organizati.

Cu parere de rau, programul de dinainte stabilit nu mi-a permis sa dau curs invitatiei Dumneavoastra, dar doresc sa va adresez pe aceasta cale cateva cuvinte.

 Este extrem de imbucurator faptul ca haiku-ul, una dintre formele traditionale de poezie japoneza cu forma scurta este atat de indragita si la Bacau.

De fapt, sensibilitatea fata de natura este una dintre trasaturile comune ale japonezilor si romanilor si acest lucru face usor de inteles interesul fata de aceasta forma de poezie. 

Pentru informarea Dumenavoastra, va pot spune ca si domnul Radu Serban, Ambasadorul Romaniei in Japonia este un mare pasionat de haiku.

 Am fost informat ca pentru evenimentul de astazi ati beneficiat de sprijinul reprezentantilor Asociatiei "Himawari" din Iasi, cea mai importanta institutie de promovare a culturii si limbii japoneze in zona Moldovei. 

Ma bucur sa constat in acest fel ca pasiunea pentru Japonia si cultura ei v-a adus laolalta si sper ca astfel de colaborari vor deveni o traditie, care pe viitor va aduce din ce in ce mai aproape Japonia de sufletul romanilor din zona Dumneavoastra.

 Permiteti-mi, in incheiere, sa va urez mult succes deopotriva pentru acest eveniment si pentru intreaga activitate pe care o desfasurati.

Mai 2014

Nobumitsu Takamatsu

Atasat Cultural

Ambasada Japoniei in Romania"

http://www.desteptarea.ro/japonia-mai-aproape-de-bacau-stejar-cu-flori-de-cires-si-ceremonialul-ceaiului/

Japonia mai aproape de Bacau. Stejar cu flori de cires si ceremonialul ceaiului

Autor: Gheorghe Baltatescu | 16 Mai 2014 | 0

Mihaela Babusanu Amalanci a fost actor, creator, regizor si manager al unui spectacol de zile mari, inedit, in care vedete au fost poezia haiku, fotografia, haikufotografie, cartea si ceremonialul prepararii ceaiului. S-a intâmplat la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, pe 15 mai, unde privitorii si ascultatorii au participat la Editia I a proiectului “Japonia departe – aproape de Bacau”, o idee originala, pusa pe simeze de Constantin Brosu, o expozitie cu 50 de fotohaiku – “Declic in silabe”, haiku-urile fiind semnate de 12 haijini din Bacau si din tara.

Fotografiile rezoneaza pâna la identificare cu poezia haiku, cu ceremonialul prepararii ceaiului, prezentat de doua tinere din Iasi, respectând vechea traditie japoneza (salut, constumatie, ustensile, preparare, servire). Japonia a mai fost prezenta cu un emotionant si protocolar mesaj trimis de ambasadorul tarii de la Soare Rasare, care nu a putut onora invitatia.

Deschid fereastra-
peste noapte-a-nflorit
o iasomie

haiku – Mihaela Babusanu Amalanci

“Proiectul a plecat de la ideea de a aduce în atentia publicului a fotografiei de natura, dezvaluirea unor aspecte din cultura japoneza, din care face parte si poezia haiku, cunoasterea de catre public a acestei noi arte , îmbinarea între poezie si fotografie – fotohaiku, popularizarea creatorilor de haiku din Bacau si, de ce nu, calitatea de “ambasador” pe care haiku-ul îl are pentru tara noastra”, au fost argumentele prezentate generosului public de Mihaela Babusanu Amalanci.

Violeta Savu, redactor al Revistei ATENEU, a lansat volumul bilingv de haiku “Stejarul cu flori de cires“ (Editura “Derzis Eruditio-Bacau), semnat de Mihaela Babusanu Amalanci, a doua aparitie editoriala a poetei (prima cu “Adevarata fericire”-2010), dupa ce si-a facut ucenicia in volumul colectiv “A patra zi” (2005), in revistele Ateneu, Forma, Rasunetul, Plumb, Ploc (Franta), Albatros, Clujul Literar, 13 Plus etc.
Invitati speciali: ing. Florin Grigoriu, vicepresedintele Asociatiei Române de Haiku Bucuresti si Constanta, redactor al revistei “Amurg Sentimental” Bucuresti, Laura Vaceanu (care semneaza si prefata volumului lansat), presedinta Societatii de Haiku Constanta, director al revistei “Albatross”, dr. Dumitru Radu, unul dintre cei mai apreciati haijini din Bacau si din tara.

Si-au dat concursul haijinii : Ana Urma, Ioana Bud, Ildiko Juverdeanu, Mara Paraschiv, Virginia Popescu, Gabriela Ocneanu, Tincuta Horonceanu Bernevic, Viorica Baluta, Dan Norea, Vasile Coniosi-Mestesanu, Oana Gheorghe (coautor proiect).

- See more at: http://www.desteptarea.ro/japonia-mai-aproape-de-bacau-stejar-cu-flori-de-cires-si-ceremonialul-ceaiului/#sthash.dTPSOke0.QS1dga9J.dpuf

Ce de al doilea volum personal, primul de haiku, "Stejarul cu flori de cireş/The cherry blossom oak tree"

Sunt fericită să pot anunţa lansarea celui de al doilea volum personal, primul de haiku, "Stejarul cu flori de cireş/The cherry blossom oak tree", lansare care a avut loc în cadrul evenimentului "Japonia departe-aproape de Bacău", ediţia I, JOI 15 MAI ora 17, la sediul Complexului Muzeal "Iulian Antonescu", str 9 mai nr 7 // I am happy to announce the release of my second volume of poems, first with haikus, "Stejarul cu flori de cireş/The cherry blossom oak tree", which will take place in the framework of the event "Japan far-near Bacău Edition I, THURSDAY 15 May 17 at Complexul Muzeal Iulian ", May 9, No 7 street

Adăugaţi o legendă

Vă invităm la evenimentul cultural "Japonia departe-aproape de Bacău" ediţia I, JOI, 15 mai orele 17, La Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău, str 9 mai, nr 7

Vă invităm să ne onoraţi cu prezenţa la activitatea “Japonia departe-aproape de Bacău”, ediţia I, care va avea loc în data de 15 mai 2014, orele 17  la sediul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău  din str. 9 Mai, nr. 7 şi care va avea următoarea desfăşurare:

Expoziţie foto-haiku “Declic în silabe” (fotografii Broşu Constantin, haiku-urile aparţin unui număr de 12 haijini din Bacău şi din ţară care au răspuns pozitiv invitaţiei iniţiatorilor de a crea special pentru acest eveniment)

Lansare volum de haiku autor  Mihaela Băbuşanu Amalanci, “Stejarul cu flori de cireş/The cherry blossom oak tree”(volum în ediţie bilingvă română-engleză, Prefeaţa Laura Văceanu, Traducerea Irene Stanciu-Cojocaru, Editura “Derzis Eruditio” Bacău)

Ceremonial al ceaiului efectuat de către reprezentanţi ai asociaţiei Himawari din Iaşi
Prezentări power point, invitaţi şi surprize pe care coordonatorii proiectului au ales să nu le dezvăluie anterior.
  Justificarea proiectului s-ar traduce prin :
- aducerea în atenţia publicului a fotografiei de natură
- dezvăluirea unor aspecte din cultura japoneză din care face parte şi poezia haiku
- cunoaşterea de către public a acestei noi arte , îmbinarea între poezie şi fotografie, altfel decât în lumea virtuală şi mai mult decât s-ar sesiza la o primă impresie
- popularizarea creatorilor de haiku din Bacău
-  calitatea de “ambasador” pe care haiku-ul îl are pentru ţara noastră.
Fotohaiku reprezintă locul de întâlnire între două arte, cadrul în care poezia şi fotografia se completează, se suprapun, se contrazic şi se întrepătrund în acelaşi timp, născând noi sensuri cu fiecare descifrare a versurilor şi a imaginii, atât în ansamblu, cât şi privite, analizate, individual.

MIHAELA BĂBUŞANU AMALANCI – manager de proiect şi haijin
BROŞU CONSTANTIN-DUMITRU –  autorul fotografiilor
şi OANA GHEORGHE – haijin

Invitaţi speciali:: ing. Florin Grigoriu, Vicepreşedintele Asociaţiei Române de Haiku Bucureşti şi Constanţa,  redactor al revistei “Amurg Sentimental” Bucureşti, haijin şi autor a numeroase antologii, Laura Văceanu,  Preşedinta Societăţii de Haiku Constanţa, director al revistei “Albatross”, dr. Dumitru Radu unul dintre cei mai apreciaţi haijini din Bacău şi din ţară,Violeta Savu redactor revista “Ateneu” Bacău,  oficialităţi, oameni de cultură ş.m.a

Şi-au dat concursul haijinii : Ana Urma, Ioana Bud, Ildiko Juverdeanu, Mara Paraschiv, Virginia Popescu, Gabriela Ocneanu, Tincuţa Horonceanu Bernevic, Viorica Băluţă, Dan Norea, Vasile Conioşi-Mesteşanu, Oana Gheorghe, Mihaela Băbuşanu Amalanci

Colaboratori:

ASOCIAŢIA & EDITURA “DERZIS ERUDITIO”

REVISTA “ATENEU”

REVISTA ‘PLUMB”

VĂ AŞTEPTĂM!!!!

Editorialul din "Sportul Băcăuan" nr 32

Să aveţi un aprilis  frumos ca un amaryllis!

  

    Numele lunii aprilie (în latină: Aprilis) vine de la cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide,şi semnifică  deschiderea mugurilor plantelor care are loc în această lună.

Grecii numeau luna aprilie Mounichion iar la noi, luna aprilie, popular, se numeşte Prier.

Aprilie începe (astrologic) cu soarele în semnul Berbecului şi sfârşeşte în semnul Taurului. Din punct de vedere astronomic, luna aprilie începe cu soarele în constelaţia Peştilor şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Berbecului. În aprilie continuă semănăturile de primăvară, se spune că “se inchid” ţarinele pentru păşunatul devălmaş, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite, totul intră în primenire şi reînnoire

Şi ce anume sărbătorim în aprilie? păi începem cu 1 aprilie, ziua internaţională a farselor, continuăm cu Floriile, şi anul acesta sărbătorim şi Paştele tot în aprilie. Şi pentru cei care nu ştiau asta, aprilie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi iulie în toţi anii şi ca ianuarie în anii bisecţi.

Şi pentru că trăim vremuri caragialeşti, să ne amintim ce spunea I.l Caragiale în “Calendar” despre luna aprilie. “Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muştelor, care prevede un al optulea minister cu un buget de 15.576.315 lei noi pe an.”; vi se pare că s-au schimbat prea mult lucrurile?că ai noştri ar avea preocupări ceva mai ănalte, mai concrete, mai cu folos realizabile?

În vremurile noastre, aprilie 2014, suntem în pre-luna alegerilor parlamentare, proiectele de lege şi promisiunile electorale s-au înmulţiti mai ceva decât muştele iar cetăţenii români vor putea opta, începand cu data de întâi, pentru noile buletine biometrice, care vor conţine –parese- mai multe elemente particularizante. Să v-o mai spun şi pe aceea cu tichia de mărgăritar?

Wiliam Shakespeare în schimb, mai profound, compara bărbaţii şi femeile cu diverse luni din an………astfel, "Barbatii sunt precum aprilie atunci când curtează, şi decembrie atunci când se însoarăFemeile sunt ca luna mai atunci când sunt fecioare , dar cerul lor se întunecă după  ce devin neveste."

Revenind la ale noastre, luna aprilie este una cât de poate de bogată din punct de vedere competiţional. Pe de altă parte şi limbile celor implicaţi în sport parese a se fi dezlegat, împrimăvărat, dovadă şi multitudinea interviurilor (mini sau maxi) sau noilor contacte recent stabilite. Nu pot fi decât semnale positive, nu?

 Tot marele William Shakespeare, de data aceasta într-o manieră cât se poate de poetică spunea că "aprilie aşează spiritul tinereţii în  tot ce ne înconjoară." Eu una vă doresc tuturor tinereţe veşnică, vigoare, bărbaţilor să fie veşnic precum luna aprilie iar femeile precum luna mai.

Şi pentru că în această lună vom aniversa Sfintele sărbători ale Paştelui vă doresc tuturor ca ele  să vă aducă numai gânduri senine, lumină în suflete, cât mai multe bucurii şi momente speciale alături de cei dragi!

Cu alte cuvinte, să aveţi un aprilis, frumos ca un amaryllis! 

Mihaela Băbuşanu Amalanci

Harta autorilor de Haiku din Romania:

HARTA

Lista autorilor de Haiku din Romania poate fi aflată accesând link-ul următor:

http://romaniankukai.blogspot.ro/p/2.html

 Bucuresti

 
Autori de Haiku din Bacău:
BĂBUŞANU AMALANCI Mihaela 
DUMITRU Radu 
HORONCEANU BERNEVIC Tincuţa 
MAREŞ Octavian 
MIHAI Nicolae 
PARASCHIV Mara 
RADU Dumitru 
 Ghimes-Faget
JUVERDEANU Ildiko