În 6 octombrie 1916, se năştea DUMITRU MITOIU, cel care mi-a fost duhovnic, sfătuitor ales, un OM foarte important sufletului meu.
Mai jos, redau o evocare despre părinte, care îi aparţine unei alte personalităţi (băcăuane şi băceştene deopotrivă), prof. ION NEACŞU
Neacsu Ioan Neacsu Ioan
Şi, pentru cei care nu ştiu prea multe despre părinte, postez mai jos şi câteva link-uri ilustrative.
"Părintele Mitoiu este tatăl celui mai bun prieten al meu din copilărie, al lui Corneliu, colegul meu de bancă din școala primară și gimnazială. Din păcate părintele a fost închis în toți acei ani în care am făcut noi școala generală, apoi liceul și facultatea.
În copilărie, făceam des febră și când căldura era mai mare, vedeam tot felul de steluțe colorate, cocoși care se agitau pe sobă, sau vrăbii care zburau prin casă. Într-o seară în care febra mă făcea să nu mai simt nimic în jur, deodată am văzut pe suprafața albă a sobei care duduia la doi metri distanță de patul meu un fel de ecran de cinematograf, iar pe el niște umbre familiare, care m-au făcut să strig: „Priviți, Stalin fuge după Rege”! Mămica m-a liniștit, îngrijorată nu atâta de „vedeniile” mele, nu era prima oară când reacționam așa la febră, cât de ceea ce „văzusem”. A doua zi însă am aflat de la radio că Regele a fost obligat să abdice! Când, după război și după anii care au urmat, cu seceta, inflația și toate celelalte rele, a venit și această nenorocire, cei care înțelegeau ce se întâmplă știau că pentru români începe o lungă noapte a istoriei.
Noi, copiii, ne vedeam de treburile noastre, ne jucam de-a „nemții și partizanii”, un joc inventat după filmele pe care le vedeam, numai filme sovietice, în care nemții erau bătuți de partizani, motiv pentru care nimeni nu voia să cadă în echipa „nemților”. Lui tăticu îi mergeau tot mai rău afacerile, negoțul era privit cu ostilitate, chiar cu ură de „tovarăși”, negustorii erau numiți „speculanți” și cei câțiva comercianți din Băcești, toți evrei, cu excepția lui, căutau disperați soluții de supraviețuire. Despre asta, însă, voi vorbi mai încolo.
Părintele Mitoiu a fost arestat la jumătatea lunii mai, atunci când poporul nostru a fost decapitat dramatic, deoarece un popor fără elite devine o turmă ușor de exploatat. Militarii de rang înalt, politicienii, oamenii de știință, scriitorii, preoții, chiar țăranii fruntași, porecliți „chiaburi”, au fost băgați la închisoare. Arestarea părintelui Mitoiu a fost prevestită într-un chip care a făcut ca multă vreme să se vorbească despre acea întâmplare. Cu două săptămâni mai devreme am sărbătorit Sfintele Paști. Așa cum se știe, ritualul Bisericii noastre cere ca slujba de la miezul nopții să se desfășoare prin înconjurarea bisericii. Părintele Mitoiu, mergând în jurul bisericii în fruntea enoriașilor, a scăpat la un moment dat din mână Sfânta Evanghelie! Femeile, ducând mâna la gură, au sos un vaier lung, iar părintele, palid, a ridicat Cartea și a continuat slujba. A intrat cântând „Hristos a înviat!” în biserica din care va fi răpit peste două săptămâni și în care nu se va mai întoarce decât peste două decenii!
În anii care au trecut, eu și Corneliu am fost nedespărțiți. Ne jucam cu ceilalți colegi de-a „nemții și partizanii”, cum am spus, în parcul târgului, lăsat în paragină de noile autorități, dar cu atât mai bun pentru luptele noastre închipuite. Noi doi ne găseam de joacă și acasă la mine, în hambarul care de când tăticu nu mai făcea comerț era gol, doar vrăbiile căutau printre scânduri boabele rămase, ori acasă la Corneliu, în livada unde improvizam colibe din frunze și crengi, sau ne urcam în copaci. Uneori, cu mare grijă, ne aventuram și pe ceardacul mare, pe care de obicei așteptau femei să primească binecuvântarea de la părintele bătrân, bunicul lui Corneliu, care preluase treburile parohiei după ce părintele Mitoiu fusese arestat și care era vestit pentru harul său. Noi pătrundeam până într-un salonaș, unde eram fascinați de bibliotecă. Priveam cu respect, neîndrăznind să o deschidem, lucrarea de licență a părintelui, un volum de peste două sute de pagini dactilografiate, despre facerea lumii. Ne miram: ce poate să scrie cineva pe sute de pagini despre facerea lumii, care s-a petrecut în șase zile?
Părintele Mitoiu era un adevărat teolog, pasionat de cunoaștere, dincolo de dogma ortodoxă. După teologie a început să studieze și dreptul, iar când a ieșit din pușcărie s-a apucat să citească literatură marxistă! Pe la sfârșitul anilor șaizeci, mergeam cu nu știu ce treabă la Negrești. S-a nimerit ca în compartimentul de clasa a doua în care călătoream să fiu doar eu și părintele Mitoiu. Am vorbit despre multe și de toate, el era mai ales mândru de performanțele academice ale lui Corneliu, care-și luase doctoratul și era acum profesor la Politehnica din București. Mi-a mărturisit atunci că după ieșirea din închisoare, în domiciliul obligatoriu în care a fost ținut de torționarii nemulțumiți de faptul că fuseseră obligați să-i dea drumul, a citit „Capitalul” lui Karl Marx, „Anti-Duhring” de Engels și ce a mai găsit din scrierile „clasicilor”, curios să înțeleagă cum au putut aceste idei să dea peste cap viața lumii. „Să știi, Ionele, – mi-a spus părintele – că mai ales ”Capitalul” este o carte foarte bine scrisă și Marx are dreptate în analiza pe care o face. Este un solid tratat de economie, dar greșește undeva, altfel nu ar fi produs catastrofa în care ne aflăm. Greșește atunci când reduce totul la economie, nu ține cont de faptul că omul are un suflet!”. Mi-am amintit de vorbele părintelui Mitoiu recent, când am parcurs trilogia „Sapiens”, „Homo deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI” a lui Yuval Noah Harari, care s-a vândut în zeci de milioane de exemplare. Neomarxistul din Ierusalim înlocuiește celebra formulă Bani-Marfă-Bani cu Profit-Investiție-Profit, dar în peste o mie de pagini nu ține cont tocmai de sufletul omului! Părintele Mitoiu a desființat, numai cu două propoziții, toate teoriile marxiste și neomarxiste: ele nu țin cont de faptul că omul are suflet!"
(Ioan Neacşu, O evocare)
https://jurnaluldearges.ro/preotii-dumitru-mitoiu-si-varlaam-lica-in-prigoana-comunista/?fbclid=IwAR1hR6xOaaBnxXsjEVO9GiFegvjArUxffzyqZqYyl8-QD4cAiVwx-gU3MsM
https://jurnaluldearges.ro/preotii-dumitru-mitoiu-si-varlaam-lica-in-prigoana-comunista/?fbclid=IwAR1hR6xOaaBnxXsjEVO9GiFegvjArUxffzyqZqYyl8-QD4cAiVwx-gU3MsM
https://jurnaluldearges.ro/parintele-dumitru-mitoiu-si-cei-10-ani-de-detentie-in-inchisorile-comuniste/?fbclid=IwAR3OAWMNndwX6gq8_rYZ-9n9DmYkHs_Cmhpk0bvceBMwwTlCyi3LJSk7oZ8
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu