Mă chinui să trag după mine
toate iluziile şi visele de copil
din „banca de onoare”
care-mi încetinesc mersul acum lejer
dar fără orizont precis.
Sunt prim solistă într-o piesă
scrisă de mine dar regizată de alţii:
aţi mai văzut peşte netalentat
sau unul răzvrătindu-se zgomotos?
Monotonia mă-nghite în apele sale
şi totuşi, pe mal, un pescar chipeş
aruncă undiţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu