Poem din anii 1600....Andrew Marvell

Amantei timide (publicată postum in 1680)

Andrew Marvell

Iubirea-mi vegetală va să crească

Măreț precum tarlaua-mpărătească.

Un veac doresc, ca să slăvesc

Fruntea-ți și ochii ce privesc.

.

De două ori pe-atât fiece sân

Și mii de ani trupul hapsân.

Un eon pentru fiecare parte

Iar inima-n final, departe.

.

Da, suflete, așa ai merita,

Dar nici eu mai puțin n-aș vrea.

Însă în spate tot aud venind

Căruța timpului cel huruind.

Ceea ce impresionează în acest poem sunt cele două versuri de final:

But at my back I always hear

Time’s wingèd chariot hurrying near.

*

Însă în spate tot aud venind

Căruța timpului cel huruind.

To his coy mistress

Andrew Marvell

My vegetable love should grow

Vaster than empires, and more slow;

An hundred years should go to praise

Thine eyes and on thy forehead gaze;

.

Two hundred to adore each breast;

But thirty thousand to the rest;

An age at least to every part,

And the last age should show your heart;

.

For, Lady, you deserve this state,

Nor would I love at lower rate.

But at my back I always hear

Time’s wingèd chariot hurrying near.