"Iată începutul unei avalanșe de haiku la Caffè Milano!
Mă bucur că ai trimis un haiku absolut superb!
Simplitatea și franchețea primului vers transpune cititorul direct în miezul experienței unice a primului sărut. Instantaneu, apare avalanșa unor emoții copleșitoare, nemai simțite până acum! Momentul în sine surprinde prin intensitatea sa neașteptată, care poate schimba pentru totdeauna percepția asupra celuilalt, dar mai ales asupra propriei persoane. Dincolo de freamătul buzelor și de năvalnicile bătăi ale imimii, primul sărut este o experiență senzorială și emoțională atât de intense încât "inundă" și simțurile, și rațiunea.
Mi-am reamintit şi minunatul comentariu al maestrului Corneliu Traian Atanasiu, tot pentru acest poem:
"Am ales un poem care folosește cu iscusință cea mai importantă înlesnire pe care i-o oferă haiku-ul oricărui autor - kireji. Una din trăsăturile structurale care, bine folosită, valorifică la maximum potențialul poemului.
Poemul de față alătură pentru a compune textul două lucruri, două motive fără nicio legătură aparentă între ele. O manifestare erotică – un sărut și o prăbușire imensă de zăpadă – o avalanșă. Distanța dintre ele și domeniile complet diferite cărora le aparțin celor două pretexte creează o tensiune pronunțată a compoziției. Găsirea unei corespondențe între cele două pretexte propuse pare să aibă turnura versului median: e stârnită de nicăieri. E aparent fără cauză declanșatoare. Și chiar dacă poate fi găsită una, ea pare absolută insignifiantă în raport cu tulburarea rezultată.
Efectul perceperii acestei corespondențe este unul alegoric, el echivalează imaginar primul sărut cu o emoție copleșitoare, declanșatoare a unei veritabile avalanșe."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu