“Laptele uman în al doilea an după naștere conține concentrații semnificativ mai ridicate de lactoferină, lizozim și imunoglobulină A, decât probele din băncile de lapte”
Şi când mă gândesc că la noi până şi pediatrii sunt contrariaţi de faptul că alăptezi după vârsta de 1 an....darmite după 2 ani....Întrebări/ironii de genul "Îi dai să sugă până se însoară?" sau afirmaţii de genul "Cei întorşi de sân au ochi răi" întâlneşti la tot pasul....În tot cazul, părerile sunt atât de diametral opuse, încât tu, ca MAMĂ, găseşti foarte greu o linie de mijloc.Cel mai sigur şi corect este să mergi după instinct.
În societatea în care trăim, în ritmul în care trăim şi mai ales dat fiind faptul că avem servicii, că cei mici trebuiesc duşi în colectivităţi, alăptarea până la 7 ani este exagerată şi imposibilă însă până în vârsta de 3 ani nu mi se pare ceva irealizabil.Dealtfel, undeva între 1 an jumătate şi max 3 ani, mama ar trebui să simtă şi să decidă când spune stop, în funcţie de particularităţile fiecărui copil, ale fiecărei mame, al fiecărui caz în parte.
"Aș dori să rog toate mamele care alăptează să aibă încredere în instinct și să nu lase pe absolut nimeni să dicteze în una dintre cele mai intime relații dintre ele și copiii lor".
"Ca o concluzie, alaptarea este naturala. Natura a facut ca intarcarea sa fie un proces care dureaza minim 2 ani si am ajuns sa fim cea mai complexa specie de pe Pamant urmand acest proces. Acum, brusc, despicam firul in 14 si iese la iveala psihanalistul din fiecare din noi si deodata alaptarea e buna, dar numai x luni. Mamele sunt incurajate sa alapteze la program, sa nu-si tina micutii prea mult la san pentru a nu-i rasfata, sa-i lase sa planga fie “pentru a-si face plamani”, fie pentru ca “toti copiii sunt niste santajisti” si, intr-un final, sa nu exagereze cu perioada alaptarii, 1-2 ani fiind decretata ca perioada maxima acceptata".În societatea în care trăim, în ritmul în care trăim şi mai ales dat fiind faptul că avem servicii, că cei mici trebuiesc duşi în colectivităţi, alăptarea până la 7 ani este exagerată şi imposibilă însă până în vârsta de 3 ani nu mi se pare ceva irealizabil.
Dealtfel, undeva între 1 an jumătate şi max 3 ani, mama ar trebui să simtă şi să decidă când spune stop, în funcţie de particularităţile fiecărui copil, ale fiecărei mame, al fiecărui caz în parte."Aș dori să rog toate mamele care alăptează să aibă încredere în instinct și să nu lase pe absolut nimeni să dicteze în una dintre cele mai intime relații dintre ele și copiii lor"."Ca o concluzie, alaptarea este naturala. Natura a facut ca intarcarea sa fie un proces care dureaza minim 2 ani si am ajuns sa fim cea mai complexa specie de pe Pamant urmand acest proces. Acum, brusc, despicam firul in 14 si iese la iveala psihanalistul din fiecare din noi si deodata alaptarea e buna, dar numai x luni. Mamele sunt incurajate sa alapteze la program, sa nu-si tina micutii prea mult la san pentru a nu-i rasfata, sa-i lase sa planga fie “pentru a-si face plamani”, fie pentru ca “toti copiii sunt niste santajisti” si, intr-un final, sa nu exagereze cu perioada alaptarii, 1-2 ani fiind decretata ca perioada maxima acceptata".Interesant de citit şi ce spune PRINTESA URBANĂ, accesând link-ul de mai jos.https://www.printesaurbana.ro/2018/05/alaptarea-prelungita-prea-putin-incurajata-romania-zilelelor-noastre.html?fbclid=IwAR07VX_MEsY9OGOZjQNkEvoxeEBSWflMsZG1zVglQSQ44K29tnGBUr501k8
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, “o creștere modestă a ratelor de alăptare ar putea împiedica până la 10% din totalul deceselor copiilor sub cinci ani: Alăptarea joacă un rol esențial și uneori subestimat în tratarea și prevenirea bolilor copilariei” [accentuăm această idee!]
Alăptarea contribuie la dezvoltarea intelectuală a copilului tău.Cercetări aprofundate privind raportul dintre realizările cognitive (scorurile IQ, note obținute la școală) și alăptare au arătat că acei copii care sunt alăptați pe o perioadă mai lungă, au cel mai mult de câștigat.
Alăptarea contribuie la dezvoltarea social și mentală a copilului tău.
Câteva studii au arătat existența unui raport pozitiv între durata lungă a alăptării și dezvoltarea socială.
– Duazo 2010, Baumgartner 1984
“O durată mai scurtă a alaptării poate fi un predictor al unor probleme de sanătate mintală pe parcursul traiectoriei de dezvoltare a copilăriei și a adolescenței timpurii.”– Oddy 2010
Potrivit lui Elizabeth N. Baldwin, Esq. în “Alaptarea extinsă și legea”:
“Alăptarea este o modalitate caldă și iubitoare de a satisface nevoile copiilor trecuți de 18 luni. Nu numai că îi înviorează și le dă energie; de asemenea, calmează frustrările, loviturile și vânătăile și stresul zilnic al copilariei timpurii. În plus, alăptarea prelungită îi ajută pe cei mici să facă o trecere treptată spre copilărie. ”
Baldwin continuă: “Îndeplinirea nevoilor de dependență ale copilului este cheia pentru a ajuta copilul să-și atingă independența. Și copiii depășesc aceste nevoi în funcție de propriul ceas interior. Copiii care obțin independența în ritmul lor propriu sunt mai siguri în acea independență decât copiii forțați să devină independenți în mod prematur.”Alăptarea după vârsta de 18 luni e normalăAcademia Americana de Pediatrie recomandă ca “Alăptarea să fie continuată cel puțin in primul an de viață și mai mult, atât timp cât se dorește reciproc de către mamă și copil … Durata crescută a perioadei de alăptare conferă copilului și mamei beneficii semnificative pentru sănătate și dezvoltare … Nu există o limită superioară a duratei alăptării și nu există dovezi legate de posibilele efecte negative psihologice sau de dezvoltare legate de alăptarea în al treilea an de viață sau dincolo de acesta. “(AAP 2012, AAP 2005)
Academia Americana de Medici de Familie recomandă ca alăptarea să continue în cursul primului an de viață și că “așa cum recomandă OMS, alăptarea ar trebui să continue, în mod ideal, dincolo de prima copilărie, dar aceasta nu este norma culturală în Statele Unite și necesită sprijin și încurajare continuă. S-a estimat că o vârstă naturală de înțărcare pentru oameni este între doi și șapte ani. Medicii de familie ar trebui să fie informați cu privire la beneficiile continue pentru copil în urma alaptării prelungite, inclusiv protecția imunitară continuă, o adaptabilitate socială mai bună și o sursă durabilă de hrană în caz de urgență. Cu cât femeile alăptează mai mult, cu atât mai mare este scăderea riscului de cancer la sân “. De asemenea, se observă că ” Dacă copilul are mai puțin de doi ani, acesta prezintă un risc crescut de boală dacă este înțărcat “(AAFP 2008)
Academia de Medicină de Alăptare afirmă că alăptarea dincolo de prima copilărie este norma biologică. “Vârsta medie la înțărcare variază de la șase luni la cinci ani … Afirmațiile cu privire la faptul că alăptarea după prima copilărie ar fi dăunătoare mamei sau sugarului nu au absolut nici o bază medicală sau științifică”, spune Arthur Eidelman, MD, președinte al Academiei de Medicină de Sânge. “Într-adevăr, problema cea mai importantă este dauna provocată de practicile moderne de înțărcare prematură“. Organizația mondială a medicilor mai notează că “Laptele uman conține substanțe nutritive, anticorpi și substanțe modulate imunitar care nu sunt prezente în laptele praf sau laptele de vacă . Durata mai lungă a alăptării este asociată cu riscuri reduse ale cancerului de sân, cancerului ovarian, diabetului, hipertensiunii, obezității și atacului de cord pentru mamă. “(ABM 2012)
Un chirurg general american a declarat că acel copil care continuă să fie alăptat până la vârsta de doi ani este un copil norocos. (Novello 1990)
Organizația Mondială a Sănătății subliniază importanța alăptării până la vârsta de doi ani sau mai mult. (OMS 1993, OMS 2002).
Cercetarea științifică realizată de dr. Katherine A. Dettwyler arată despre copiii noștri că sunt astfel contruiți încât să aibă nevoie de între 2,5 și 7 ani de alăptare (Dettwyler 1995)."
Ce se spune la noi: ""Dupa un an jumatate, majoritatea compusilor din lapte nu mai au nicio eficacitate, sanul este folosit doar pe post de linistire", ne spune doamna Gabriela Cojoc, doctor pediatru si medic de familie, in cadrul clinicii Sfantul Spiridon, din Bucuresti."
"Cred ca extinderea perioadei de alaptare creeaza o dependenta nu numai fizica, ci si emotionala, intre mama si copil. Impinsa dincolo de limita fiziologica, poate duce la tulburari de adaptare si comportament: mama devine hiperprotectoare si copilul anxios", observa doamna doctor Augusta Ghita.
Luiza Stefan, psiholog si psihoterapeut in formare (la Asociatia Romana de Psihoterapie Centrata pe Persoana) ne impartaseste din experienta ei.
"Am intalnit acum un an jumate o psihoterapeuta englezoaica ce recomanda alaptarea si dormitul in pat cu copilul, pana cand acesta nu mai vrea singur. Unii psihologi cred ca a alapta cat mai mult, pana pe la 3 ani, ofera o siguranta pe termen lung copilului. Ca, departe de a-l face pe copil dependent, aceasta siguranta o sa fie baza pentru bunastarea lui emotionala, cand va creste.
În societatea în care trăim, în ritmul în care trăim şi mai ales dat fiind faptul că avem servicii, că cei mici trebuiesc duşi în colectivităţi, alăptarea până la 7 ani este exagerată şi imposibilă însă până în vârsta de 3 ani nu mi se pare ceva irealizabil.Dealtfel, undeva între 1 an jumătate şi max 3 ani, mama ar trebui să simtă şi să decidă când spune stop, în funcţie de particularităţile fiecărui copil, ale fiecărei mame, ale fiecărui caz în parte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu