"Doamne, s-a întors viaţa la mine

a venit tiptil, într-o vară cu aromă de istorie

cu cer grav şi frumos ca o noapte adâncă

timpul devenise auriu şi fierbinte

şi m-am înveşmântat în el ca-ntr-o mantie fermecată"

❤ Hymne à l'amour

92 de ani de la naşterea lui IULIAN ANTONESCU (26 iulie 1932-26 iulie 2024)

"Prietenia nu este un dor, ci o prezență." (Nichita Stănescu)

✍️

Noul număr al revistei de cultură şi atitudine „PLUMB, Anul XX, nr. 208, iulie 2024, este gata și abia așteaptă să fie răsfoit și citit.

Mulțumesc dlui Prăjişteanu şi colegilor de redacţie pentru includerea grupajului de poeme haiku în paginile revistei.

https://usrbacau.ro/revista-plumb-iulie-2024/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3sk5NktnYA5fD5zEzpp7HhVLt93-b9xhPaweqopfvokMfrXY0GfG_XYXE_aem_fpj_KD07a03gRUkGSTlTMg

Felicitări și mult succes, dna Liliana Atomulese! O inițiativă extraordinară și un mare câștig pentru comunitate! Aşa cum v-am spus deja, în măsura posibilităților, voi fi și eu alături de dvs!
Sunteți extraordinară! Vă îmbrățișăm!

https://neuitare.ro/2024/07/21/izvor-de-neuitare/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR37EL47TJ4n__wXNsPuTdOIdHHSd0OoeQB06HIxDs62Px_tvbs49UP8L8Y_aem_Dv3kBYQ8HEZNCUJQhz0QKQ

Onorată! Felicitări organizatorilor!

Live Each Day to the Fullest...

Contează ce face dar şi ce spune DUPĂ. Iubirea are durabilitate si fapte, ar trebui să treacă testul timpului. Iar dacă nu are, ce poate însemna?

Feelings, thoughts, unanswered questions...

Depresia, cu siguranţă una dintre cele mai perverse şi greu de tratat afectiuni....si cind mai si recidivează....O definiţie? Poate cea de mai jos....

” Starea aceea ... când nu vrei cu tot dinadinsul să mori dar nu vrei cu tot dinadinsul nici să trăiesti”. ( A. Solomon- Demonul amiezii)

Strumming my pain with his fingers/ Singing my life with his words...

Orice splendoare mă doare...

Pentru Mihaela (povestea poetului)

Povestea am aflat-o-n poezie

Ca fructele pe creanga unui pom

Cu fiecare pagină citită

Descopeream poetul ca şi om.

 

Şi gânduri din silabe răsărite

Precum răsăre grâul pe ogor

Şi serile tot singure şi ele ele

Cu nopţile curprinse-n visul lor.

 

Sunt lacrimi în cerneala care scrie

Tristeţe este-n fiecare vers

Şi dorul de părinţi mai arde încă

Iar mâine pare azi de-nţeles.

 

Dar vine după iarnă primăvara

Cum după orice noapte este zi

Ce-i de uitat va trece în uitare

Şi fericit poetul va zâmbi.

 

(    Autorul din partea căruia am primit această dedicaţie deosebită este Vasile Avorniciţei, plecat dintre noi mult prea repede, în urmă cu 3 ani.Vei fi in sufletele si în gândurile noastre mereu! Dumnezeu sa te odihnească în lumina sa!)

Când marile iubiri nu ştiu să supravieţuiască...

Am căutat iubirea ca pe-o cetate sfântă

Ca pe un cer de cântec în lumea de dureri.

Am dat năvală-n lume spre tot ce ochiu-ncântă

Și-am întâlnit durerea. Dar cerul nicăieri.

Am căutat iubirea ca patrie voioasă,

Ca pe-un pământ edenic de pace troienit,

Să spun odată clipei: Rămâi, ești prea frumoasă!

Și-am străbătut pământul, dar pace n-am găsit.

Am căutat iubirea ca pe un cer al firii.

Și-am vrut să-i ies în cale cu ramuri de finic,

Să sorb din cupa lumii nectarul fericirii.

Și-am spart în țăndări cupa, căci n-am găsit nimic.

Am căutat zadarnic. Dar într-o primăvară,

Am întâlnit în cale deodată un drumeț.

Pe umerii Lui trudnici purta o grea povară,

O sarcină de zdrențe și cioburi fără preț.

Trecea pe-o cărăruie întâmpinând batjocuri

Lăsând să-i rupă câinii din haină câte-un fald.

Urca pe colți de stâncă. Și-n urma Lui, pe-alocuri,

Vedeai pe piatra rece sclipiri de sânge cald.

Și totuși în privire avea un cer de taină

Cum n-am văzut în lume în ochii nimănui.

Și-am vrut să-i smulg povara. Dar am căzut cu spaimă,

Căci mult prea grea era povara Lui.

M-am ridicat degrabă și L-am ajuns din urmă

Să aflu ce comoară în sarcină a strâns.

Dar am simțit că viața ca de-un prăpăd se curmă,

Când am privit prin zdrențe cutremurat de plâns

Căci se vedea-n comoară un clocot ca de cloacă,

Un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.

Tot ce-i murdar și putred în lumea asta-ntreagă

Vuia strivind grumazul sărmanei Lui făpturi.

- Dar unde duci străine povara Ta ciudată,

Povara de osândă sub care-atât Te-apleci?

Am întrebat, drumețul. Și El mi-a spus în șoaptă:

- Spre apele uitării, ca s-o arunc pe veci…

- Dar tu, vorbi străinul, urcând încet privirea,

Dar tu pe cine cauti înnourat si crunt?

- Eu… am soptit în silă, eu… căutam iubirea

- Iubirea? … fu răspunsul străinului. Eu sunt…

(Am căutat iubirea - Costache Ioanid)

Sorry Seems To Be The Hardest Word......isn't she?

Copilul din mine...

"Nu te îndrăgosti de o femeie care citește, de o femeie care simte prea mult, de o femeie care scrie...

Nu te îndrăgosti de o femeie cultă, plină de viaţă, pasională, nebună.

Nu te îndrăgosti de o femeie care gândește, care știe ea ce știe, și, mai mult, știe să zboare... o femeie sigură de ea însăși.

Nu te îndrăgosti de o femeie care râde sau plânge când face dragoste, care știe să-și preschimbe trupul în spirit... și, cu atât mai puțin, de una care să iubească poezia (ele sunt cele mai periculoase), sau care să stea o jumătate de oră, contemplând o pictură și care să nu știe să trăiască fără muzică...

Nu te îndrăgosti de o femeie însuflețită, lucidă și ireverențioasă.

Să nu-ți dorești să te îndrăgostești de o asemenea femeie...

...pentru că, atunci când te îndrăgostești de o femeie ca ea, fie că rămâne cu tine sau nu, fie că te iubește sau nu, de la ea, de lângă o asemenea femeie, nu te mai întorci NICIODATĂ...la ce erai înainte."~ Martha Rivera-Garrido ~

When I Was Your Man

Pour que tu m'aimes encore...

Baby think twice...

Kimono-ul Karmei

"bănuiesc că și tu te-ai gîndit că lumea e un muzeu

în plină amenajare.

că și tu ai simțit cum gaura din kimonoul karmei se face mai mare

la fiecare izbitură din piept. te-ai întrebat oare

dacă statuia ta gîndește fiecare respirație sau respiră

fiecare gînd iar kimonoul karmei e julit de ridicări

nu de cădere te-ai gîndit care e diferența

între a pune nume unui animal față

de a numi un om. cît de departe

e asta de a pune nume sentimentelor netrăite încă

cît de departe e asta de a pune nume unei stele

sau cît de aproape e asta de a rosti un nume pentru soldatul necunoscut

căzut la datorie. cît de aproape e asta

de a da nume datoriei dogmei pierzaniei cît de aproape e asta

de a găsi un rost pentru cel fără de rost. iată

aceste statui de carne îmbrăcate în trening adidas

costume armani sau kaishaku de ocazie.

cînd pășesc printre pietre sau văd stelele ca niște socluri goale

întotdeauna simt acea neliniște care spune că aș putea

da greș.

dar am kimonoul karmei găurit de atîtea căderi și ridicări

din alergare încît loviturile din lăuntrul meu

sculptează încet încet ca vîntul și ploaia sfinxul

din fiecare deșert".

Leonard Ancuţa

Confide In Me

🌸

and I found myself on that day

suddenly in the fragrance of spring

when he embraced me

in my long-sleeved kimono with cherry blossoms

Barry White - Come On

În antologia de poezie niponă "Cântecul mierlei"

🔥

Despre genul de femeie care te poate pune faţă în faţă cu propriile fantasme, cu ceea ce ţii bine închis în tine, din multiple considerente

Dirty DIANA e un tipar de femeie care te poate da peste cap (si nu vorbim aici de vulgaritati ieftine). De-o fi bine, de-o fi rău, îi las pe cei care se pricep sau au experimentat, să se pronunţe. 😊 Oricum, melodia este frumoasă-

Postură - Nina Cassian

Ne podidise vântul: curgea din zare-n zare

Şi-și năpustea puhoiul sălbatic spre zenit.

Copacii plini de spaimă păreau că cer iertare.

Eram atất de firavi în parcul răzvrătit,

Încât simţeam nevoia să devenim romantici,

Să facem faţă-acestei măreţe înscenări.

Eram atât de singuri sub arborii gigantici,

Înnebunite păsări ni se zbăteau în păr.

Ne prinse remușcarea că stăm aşa, degeaba,

Cu inima căruntă, severă, de prisos,

În timp ce, răscolită, bătea în maluri apa,

În timp ce era totul atâta de frumos.

...Ne-am sărutat atuncea cu buzele stângace,

Cu mimica iubirii știută pe de rost, _

Curgea din ceruri vîntul, se mistuiau copacii,

Şi ne gândeam departe la ceea ce-ar fi fost...

- Te iubesc, spuse Micul Prinț

- Și eu te vreau, zise trandafirul.

- Nu e același lucru..., a răspuns Micul Prinț.

... Să vrei înseamnă să intri în posesia a ceva, a cuiva. Este a căuta în ceilalți ceea ce îți poate umple nevoile personale de afecțiune, companie... A dori înseamnă a ne face propriul nostru din ceea ce nu ne aparține, este să deținem sau să ne dorim ceva care să ne satisfacă, pentru că la un moment dat ne lipsește ceva.

A iubi înseamnă a-ți dori binele unul altuia, chiar dacă celălalt are aspirații diferite de ale tale.

A iubi înseamnă a permite celuilalt să fie fericit, chiar dacă drumul lui este diferit de al tău. Este un sentiment altruist care vine dintr-un dar al sinelui, se dăruiește în întregime din inima ta.

Când iubești, dăruiești fără să ceri nimic la schimb, pentru plăcerea simplă și pură de a dărui. Dar, sigur, acest dar altruist se face doar atunci când știi. Putem iubi doar ceea ce știm, pentru că a iubi înseamnă a te arunca în gol, a avea încredere în viață și în suflet. Sufletul nu se cumpără și nu se vinde. Și, să știi, înseamnă să știi exact totul despre tine, bucuriile tale, liniștea ta, dar și supărările tale, luptele tale, greșelile tale. Pentru că dragostea transcende cearta, lupta și greșelile, dragostea nu este doar pentru momente de bucurie.

A iubi este încrederea absolută că orice s-ar întâmpla vei fi mereu acolo. Nu pentru că îmi datorezi ceva, nu din posesie egoistă, ci doar a fi acolo, într-o companie silențioasă.

A iubi înseamnă a ști că timpul nu va schimba nimic, nici furtunile, nici iernile tale.

A iubi înseamnă a-i dărui celuilalt un loc în inima ta unde să stea acolo ca un tată, o mamă, un fiu, un prieten, și să știi că în inima lui există un loc pentru tine.

A dărui iubire nu înseamnă iubire goală, dimpotrivă, o sporește. Modul de a dărui atât de multă iubire este să-ți deschizi inima și să te lași iubit.

- Am înțeles, zise trandafirul.

- Nu căuta să înțelegi iubirea, trăiește-o!, spuse Micul Prinț.

Antoine de Saint-Exupéry - “Micul prinț”

I ricordi del cuore...

Trupul meu a primit forma mâinilor tale

Sufletul meu a luat forma sufletului tău,

Ochii mei oglindiţi în ochii tăi

Au devenit tot mai verzui

Iar trupul? Rug de patimi…

Despre tristeţe

"Te-a recucerit și apoi iar dispare. El a reiniţiat totul, te-a sunat, ați vorbit ore în şir, v-aţi scris sute de mesaje,v-ati întâlnit, a fost de vis, dar apoi pauză. Nu mai inițiază nimic sub pretextul că este foarte ocupat şi poate chiar este. Dar asta nu înseamnă nimic. Oricât de ocupat ai fi, nu se poate să nu găseşti timp, măcar un minut pe zi, să scrii un mesaj scurt.
Tu ești însă confuză și te gândești dacă ai procedat corect răspunzând cu inima, așa cum este firesc şi dacă nu cumva iar ai greşit undeva. Parcă ai fi prinsă într-o capcană.
Nu contează ce spune un barbat ci ceea ce face după ce spune, chiar dacă nu ți-a promis nimic.Contează ce face după acele întâlniri pline de miraj dar şi ce spune DUPĂ. Iubirea are durabilitate si fapte. Important este ca un bărbat sa treacă testul timpului . Sa vezi ce face el in viitor pentru tine sau cu tine. Timpul si faptele ne dezvaluie cine este, faptele sale ulterioare ne arata realitatea. Se spune că trebuie să te ataşezi de cineva în funcţie de ce face nu de ce spune.Suntem insa in stare să fim atât de raționali? Nu!
O experienta nefericită in dragoste este atunci când un barbat, dupa ce a facut tot posibilul sa te cucerească sau recucerească, ţi-a aratat ca te place, te-a curtat, în cele din urmă te-a cucerit, se retrage brusc lasandu-te confuza si implicit rănită. Şi el nu îşi dă seama sau mai rău,poate nu îi pasă. Si mai rău de atât, nu este prima oară. Este o experienta frustrantă, mai ales că la inceput el era cel interesat si isi dorea ca tu sa ii dai "another chance". El se intreba de ce s-a terminat atunci, nu gasea o explicatie si a dat de inteles ca ar fi putut fi mult mai mult decât a fost, că ai fost şi ai rămas foarte importantă pentru el, chiar dacă acum este prins în alte angajamente. Si tu ai fost fericita ca in sfârșit a realizat, ceea ce reprezinta el pentru tine și că ți se răspunde, că Universul te răsplătește pentru că ai fost şi ai ramas fidela unei singuri iubiri, chiar daca au trecut peste voi, mai multi ani, oameni si situatii noi.
Dar iată că îți consumi energia din cauza aceasta si te simti dezamagita, rănită de comportamentul lui recent si noua lui atitudine. A fost doar curios?. A vrut doar sa te recucereasca? Cert este că te-a amprentat, si te-a amprentat pentru totdeauna. Cu un inceput intensiv, minunat, la fel ca și data trecută.
Nu mai este la fel de curios, nu mai este la fel de interesat, nu îţi mai scrie în fiecare zi, nu mai foloseşte cuvinte frumoase, nu mai dă nici măcar like pe facebook la orice postare ca înainte, este rece şi tu simţi asta, distant. Iti scria zilnic, se interesa daca esti bine, iti scria si iti spunea vorbe frumoase, se bucura mult cand va revedeati. Iti doresti ca omul iubit sa treaca proba timpului, frumos,asezat, fără schimbări radicale de o lună la alta, de la vorbă la alta, de la atitudine la alta, să fie alături de tine când ai nevoie, să simtă că ai nevoie de sprijin aşa cum simţi tu.... Oare de ce s-a schimbat?Pentru că nu mai are curiozităţi? Pentru că de fapt afirmaţiile atât de potrivite, pe care le-ai aşteptat încă de la finalul primei etape a relaţiei nu se verifică în timp?Nu rezistă în timp?De ce?
Atunci cand te atasezi atât de mult, te destăinui, faci afirmaţiile pe care le tineai adânc ingropate in suflet, iti pui sufletul in palma, speri şi crezi, nu mai eşti precaută, prudentă, atentă, nu mai esti circumspectă, nu îţi mai funcţionează simţurile, parcă nu mai eşti centrată pe tine.Aşa este şi firesc de fapt, te comporţi natural, după cum simţi, fără să ascunzi ceva, fără să cosmetizezi realitatea, dar se pare că nu este "sănătos". În mod clar, barbatii sunt interesati de cucerire iar dupa cucerire multora le scade interesul deşi noi ne dorim un barbat cu angajament, capabil de relatie, grija si responsabilitate, de prietenie, de afectiune, să fie alături de tine când ai nevoie, să ştie că ai nevoie şi când ai nevoie chiar fără să i-o spui, capabil SĂ SIMTĂ, SĂ TE SIMTĂ, asta însă din păcate nu se întâmplă sau se întâmplă foarte rar.Cel puţin nu din direcţia de care eşti interesată.
Da, nu spun ceva nou...de ce sperăm şi avem aşteptări diferite față de ceea ce se întâmplă în realitate? Dacă vorbim de dezamăgire? Nu ştiu....în mod clar însă, vorbim de tristeţe, multă tristeţe..... "

Zboară, scrânciobule, zboară spre nemărginita zare a copilăriei.....

De ce?

"Să-ţi fie ruşine de tine, dacă ai ajuns un suflet obosit, într-un corp încă plin de vigoare".

"Be ashamed of yourself, if you get a tired soul, into a body still full of vigor".

( Marcus Aurelius)

Autor: Perry Haddock

Have You Ever Really Loved a Woman?

"Nu lăsa nimic pentru mai târziu.

Mai târziu, cafeaua se răcește.

Mai târziu, îți pierzi interesul.

Mai târziu, ziua se transformă în noapte.

Mai târziu, oamenii cresc.

Mai târziu, oamenii îmbătrânesc.

Mai târziu, viața trece.

Mai târziu, regreti că nu ai făcut ceva...

Când ai avut ocazia.

Viața este un dans trecător, un echilibru delicat al momentelor care se desfășoară în fața noastră, pentru a nu se mai întoarce niciodată în același mod.

Regretul este o pastilă amară de înghițit, o greutate care poartă asupra sufletului cu povara șanselor ratate și a cuvintelor nespuse.

Să nu lăsăm nimic pentru mai târziu. Să profităm de momentele pe măsură ce vin, cu inimile deschise și cu brațele întinse pentru a îmbrățișa posibilitățile care ne stau în fața.

În cele din urmă, nu regretăm lucrurile pe care le-am făcut, ci lucrurile pe care le-am lăsat nefăcute, cuvintele rămase nespuse, visele rămase neîmplinite..."

Toshikazu Kawaguchi

de Bodhi Sarango

From my dad...

Tata, m-a învăţat să respect, ocrotesc şi iubesc pădurea. A împădurit zeci de hectare şi am plantat şi eu la rându-mi câteva zeci de copaci. Tot el mi-a spus câte ceva şi despre puterea tămăduitoare a copacilor.

Pentru mine, stejarul a fost şi rămâne copacul care mă fascinează cel mai mult, este copacul de esenţă tare, falnic, care ţine piept tuturor furtunilor, simbolul al puterii, al tărei de caracter şi al silvicultorului, cel care mi-a străjuit din poarta casei natale copilăria şi pe care îl asemănam cu TATA.

Deunăzi am surprins o imagine cât se poate de grăitoare despre rolul, rostul şi puterea unui copac şi mă întrebam cu groază când va fi şi acesta doborât la pământ de securea nemiloasă a unuia care în viaţa lui nu a plantat sau nu va planta un arbore şi care nu dă doi bani pe eforturilor celor (mult prea puţini)de prezervare a pădurilor şi pe faptul că pădurea produce OXIGEN, ne oferă umbră, oferă hrană şi habitat pentru floră şi faună,îmbunătăţeşte calitatea aerului, diminuează zgomotul, reduce temperatura, filltrează aerul, ajută la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, protejează şi fixează solul (ca în imaginea de mai jos).

Am căutat şi găsit câte ceva şi despre puterea terapeutică a copacilor.

"În trecutul nu prea îndepărtat oamenii credeau că fiecare floare sau copac, este protejată de un spirit și că deasupra acestora sunt altele și altele, într-o ierarhie bine fundamentată și perfect logică pentru acele vremuri. Acesta e și motivul pentru care multe popoare se închinau unor zâne sau zeități locale, a căror menire era de a proteja adevărul și existenta tuturor sufletelor, întrupate în oameni, animale sau plante.

Cei care au ajuns la cel mai ridicat nivel al divinizării naturii au fost druizii, cunoscuți ca cei mai puternici preoți din toate timpurile și al căror mister nu a putut fi pătruns nici în zilele noastre.

Acum câteva mii de ani, sacerdoții vechi descoperiseră secretul prin care omul putea să stăpânească natura, atâta vreme cât ceea ce făcea era corect. Din punct de vedere clinic, ei au asociat diversele boli umane cu energiile circulatorii prin trunchiurile copacilor și au realizat, cum am spune astăzi, un fel de bază de date a copacilor ce corespund anumitor boli. Astfel :

- Bolile de oase și de articulații, dereglările urinare și anale, pot fi ameliorate și tratate în preajma copacilor ale căror frunze au culoarea roșie;

- Bolile intestinelor gros și subțire, precum și afecțiunile organelor genitale, pot fi tratate în preajma copacilor cu frunze sau flori cărămizii, în special toamna și primăvara;

- Bolile de rinichi, stomac, duoden, pancreas, ficat, splină, vezică biliară și afecțiuni ale coloanei vertebrale își găsesc ameliorarea în preajma copacilor cu frunze și flori galbene;

- Pentru tratarea bolilor de plămâni, de inimă, a glandelor mamare și a timusului, sunt recomandați copacii încărcați cu verde. Acesta e și motivul principal pentru care mulți medici le recomandă pacienților lor concedii în zone muntoase, unde brazii funcționează ca adevărate sisteme naturale de tratament.

Jurământul arborilor, o veche legendă românească spune că, în clipa în care Iisus și-a dat sufletul pe cruce, văzând suferința Mântuitorului și nepăsarea oamenilor, copacii au început să plângă. Și că tot atunci, ar fi jurat să urmeze calea celui venit să moară pentru mântuirea oamenilor, respectiv să le slujească oamenilor, indiferent de răsplata primită din partea acestora.

Nu puțini au simțit nevoia să se așeze la rădăcina unui copac ca să-și tragă sufletul sau să se sprijine, cu spatele, măcar și pentru câteva minute, de un arbore, pentru a mai prinde puteri. Acestea sunt doar moșteniri ancestrale pe care cei mai mulți le fac inconștient dar care, la bază, au o legătură puternică cu energia emisă de fiecare copac în parte.

Și asta pentru că fiecare pom emite un anumit gen de energie și la anumite intensități, în funcție nu doar de orele zilei, ci și de anotimp. Copacii sunt de doua tipuri:

1. cei care furnizează energie organelor slăbite;

2. cei care absorb energiile negative din corp, curățind zonele bolnave și pregătindu-le pentru un circuit energetic sănătos, respectiv pentru o încărcare nouă cu energie".Mai multe veţi găsi accesând pagina: http://nonconformistii.blogspot.com/2013/06/puterea-terapeutica-copacilor.html?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR1Uk-IhdAX_rPB0o12fqLKVKL2zaYWXmuL-apcFbTODFey0D8sqdGMNsJY_aem_v9y99-o8MLLd1qpJhIq6ug