Ţările, locurile, oamenii, fiinţele, lucrurile şi faptele (etc) ce-mi plac CAP II -JAPONIA

Câteva expresii, cuvinte, numere în japoneză

Care ? -Dore
Cand ? -Itsu
Ce ? - Nani / Nan
Cine ? - Dare
Cum ? -Do
De cand ? - Itsu kara
De ce ? - Naze / Doshite
Pana cand ? -Itsu made
Unde ? - Doko
Cat(de mult)?-ikura

………………………………….
Ohayo gozaimasu- bună dimineaţa
Konban wa- Bună seara
Konnichi wa- Bună ziua
Oyasumi nasai- Noapte bună
Iie- Nu
Hai- Da
Kore wa nan desu ka? -ce este aceasta?
neko- pisica
inu- caine
hon-carte
enpitsu- creion
sensei- profesor
gakusei- student
seito- elev
dobutsu- animal
isu- scaun
kara- umbrela park
Sora- cer…………………………………….
A...., pai...------------------- Eto...
Aha, inteleg-Naruhodo
Am incurcat-o ! - Shimatta / Komatta
Bravo ! - Yoku dekita
Ce ma fac ? - Do shiyo
Ce ! -- Are / Eee
Da ?(intr-adevar ?) - So desu ka
Ei, bine.. - Sate...
Fii serios ! -- Masaka !
Hei ! - Oi
Hopa ! - Dokkoisho
Hm... --------------------- Ma...
In sfarsit - Yatto dekita
Incetishor !(usurel !) - Ma, ma
Ma depaseste ! - Maitta
Nu mai spune ! - Ee
Nu pot sa cred ! - Uso / Shinjirarenai
Nu se poate ! - Ikenai
Of, of ! - Yareyare !
Pai... -- Datte...
Poftim ? - Hai... ?
Uite ! -- Hora
Vai ! Aoleu ! - Taihen
Vai, ce bucuros sunt! - A, ureshii
Do itashimashite! - Nu aveti pentru ce!
Dou desu ka? - Ce-i asta? Ce s-a intamplat?
Dou shimashou ka? - Cum procedam?
Dou o kangae desu ka? - Ce credeti?
Dou shite wakarimasu ka? - Ce ati inteles?
Nani o shite imasu ka? - Ce faci?
Nani to yuu imi desu ka? - Ce sens are?
Nani ga hoshii desu ka? - Ce doriti?
Nan no koto desu ka? - Ce vrei sa spui?
Dare o sagashite imasu ka? - Pe cine cautati?
Dare to isshoni kimashita ka? - Cu cine ati venit?
Motto ii mono ga arimasu ka? - Aveti ceva mai bun?
Dochira ga motto ii desu ka? - Care este mai bun?
Suki desu ka? - Va place?
Kirai desu ka? - Nu va place?
Anata wa nanji ni uchi e kaerimasu ka? - La ce ora te intorci acasa?
Anata wa machimashou ka? - Sa te astept?
Hai, matte kudasai! - Da, te rog sa ma astepti!
Saa koi! - Hai, da-i drumul!
Yorokonde - Cu placere!
Kamaimasen - Nu face nimic!
Odorokimashita! - Sant uimit(a)!
Yoku oide kudasaimashita! - Santeti binevenit!
Nu ! - Iie.
Nu este asa ! - So dewa arimasen.
Va inselati ! - Chigaimasu.
Nu ai voie ! - Dame desu.
Nici vorba ! - Tonde mo nai desu.
Nu prea pot... - Sore wa chotto...
Este imposibil ! - Muri desu.
Nu sunt liber in ziua aceea ! - Sono hi wa tsugo ga warui no desu ga...
Sa o amanam p alta data ! - Mata kondo ni shimasho.

…………………………………………………………….

Buna dimineata= Ohayou gozaimasu
Buna ziua= Konnichi wa
Buna seara= Konban wa
Noapte buna= Oyasumi nasai
La revedere= Sayounara
Pa= Matta ne
= Jaa ne
Ma numesc Takashi, pe tine?= Watashi no namae wa Takashi desu, anata wa?
Cum te numesti?= O namae wa nan desu ka?
Eu sunt din Tokyo, incantat de cunostinta= Toukyou kara ki kimashita, yoroshiku onegai
shimasu
Eu sunt roman= Watashi wa ruumania-jin desu
Eu nu sunt roman= Watashi wa ruumania-jin dewa arimasen
Din ce tara esti?= Okuni wa dochiradesu ka?
Sunt din Romania= Ruumania shusshin desu
Ai fost vreodata in Romania?= Ruumania e itta koto ga arimasu ka?
Vorbesti romaneste?= Ruumania-go ga hanashimashita ka?
Eu sunt= Watashi wa desu
M-am intors= Tadaima
Ma scuzati ca v-am deranjat= Ojama shimashita
Scuzati-ma= Sumimasen
Scuzati de deranj= Ojama shimasu
Va rog sa ma scuzati= Sumimasen ga
aa...pai...= eto...
hmm...= ma...
am incurcat-o= shimatta
= komatta
ce ma fac?= do shiyo?
ei bine...= sate...
fi serios!= masaka!
hopa!= hokkoisho!
in sfarsit!= yatto dekita!
usurel!= ma, ma!
ma depaseste= maitta
nu pot sa cred!= uso!
= shinjinarenai!
nu se poate!= ikenai!
of, of!= yare yare!
poftim?= hai?
uite!= hora!
vai, ce bucuros sunt!= a, ureshi!
cum procedam?= dou shimashou ka?
ce credeti?= dou o kangae desu ka?
ce ati inteles?= dou shite wakarimasu ka?
ce sens are?= nani to yuu imi desu ka?
ce vrei sa zici?= nan to koto desu ka?
pe cine cautati?= dare o sagashite imasu ka?
sunt uimit\a= odorokimashita
gustos, nui asa?= oishi desu ne
gustos, intradevar= oishi desu yo
te iubesc= daisuki
= aishiteru
= ai shite imasu
taci!= damare!
= damettero!
= urusai yo!
nu te suport!= gaman dekinai yo!
ce naiba faci?= nani sun da yo?
nici o problema= mondai ga arimasen
cu siguranta= tashika ni
va inselati= chigaimasu
nu ai voie= dame desu
nu prea pot...= sore wa chotto...
o sa amanam pe altadata= mata kondo ni shimashou
tampit, prost, nebun= baka
ce!?= nanda!?
esti atat de frumos\a= kirei dane
sa fi intotdeauna alaturi de mine= zutto sobani ite
ai macat ceva azi dimineata?= kesa wa nani ka tabemashita ka?
ce ai cumparat?= nani wo kaimashita ka?
eu am bicicleta= watashi wa jitensha o motte imasu
am vorbit la tel cu prietenul meu= tomodachi to denwa de hanashimashita
ieri vremea a fost frumoasa= kinou wa tenki ga yokatta desu
a venit primavara, s-a facut cald!= haru ga kite atatakaku marimashita
eu studiez acum= watashi wa ima benkyou shite imasu
cat costa acela?= sore wa ikura desu ka?
intelegeti limba japoneza?= nihongo wakarimasu ka?
multumesc= arigatou
va multumesc frumos= domo arigatou gozaimashita
cum o duci?= ogenki desu ka?
sunt bine= genki desu
aceasta este o cartee= kore wa hon desu
aceea este o pisica= are wa neko desu
aceasta, acesta= kore
aceea, acela= sore, are
carte= hon
creion= enpitsu
pisica= neko
caine= inu
cainele este un animal= inu wa doubutsu desu
animal= doubutsu
elev= seito
student= gakusei
scoala= gakko
profesor= sensei
eu sun elev= watashi wa seito desu
sunt ocupat cu munca= shigoto de isogahii desu
sanatos= genki
sanatate= kenko
da= hai
nu= iie
ocupat= isogashii
munca= shigoto
noroc!= ganbate kudasai!
limba japoneza= nihongo
japonez\a= nihonjin
Japonia= Nihon
ma bucur sa te cunosc= hajimemashite
sunt incantat sa va intalnesc= douzo yoroshiku onegai shimasu
floare= hana
scaun= isu
carte de vizita= meishi
telefon= denwa
aur= kin
casa= ie
= ushi
umbrela= kasa
companie= kaisha
numar= bangou
inel= yubiwa
ce este aceasta?= kore wa nan desu ka?
aceasta este o umbrela= kore wa kasa desu
pasare= tori
peste= sakana
acesta este un ziar nou= korea wa atarashii shinbun desu
Takashi este student silitor= Takashi wa majimena gakusei desu
interesant- omoshiroi
nou= atarasii
ziar= shinbun
cires= sakura
floare de cires= sakura no hana
silitor= majimena
adjectiv= keiyoushi
dificil= muzukashi
usor= yasashi
sunt ocupat ca deobicei= aikawarazu isogashii desu
asa este= sou desu ne
in Japonia este frig iarna?= Nihon no fuyu wa samui desu ka?
da, este frig= hai, samui desu
astazi este cald= kyou wa atsui desu
barbatul acela este domnul Yamada= ano otoko no kata wa Yamada-san desu
astazi= kyou
vreme= tenki
cald= atsui
frig= samui
anotimp= kisetsu
femeie= onna
barbat= otoko
la multi ani! (urare de 1 Ianuarie)= akemashite omedetou gozaimasu!
la multi ani! (zi de nastere)= otanjoubi omedetou!
sa aveti un an bun!= you otoshi o!
an= toshi
felicitare de anul nou= nengajou
birou= tsukue
revista= zasshi
ce este acela?= sore wa nan desu ka?
acela este un birou= sore wa tsukue desu
am mers in parc= kouen e kimashita
capitala= miyako
…………………………………………………………………………
duminica= nichiyoubi
luni= gestuyoubi
marti= kayoubi
miercuri= suiyoubi
joi= mokuyoubi
vineri= kinyoubi
sambata= doyoubi
……………………………………………………………………………
singur= hitori de
vant= kaze
steag= hata
pictura= e
statie- eki
camera- heya
pace= heiwa
sarpe= hebi
eu plec la universitate= watashi wa daigaku e ikimasu
universitate= daigaku
ce faci= nani o shimasu ka?
Takashi studiaza limba engleza= Takashi wa eigo o benkyou shimasu
limba engleza= eigo
dictioanr= jisho
ideograma= kanji
apa= mizu
vrabie= suzume
conserve= kanzume
ploaie= ame
masina= kuruma
cearta= kenka
cer= sora
ou= tamago
mar= ringo
scrisoare= tegami
gradina= niwa
scund= hikui
corabie= fune
fiica= musume
ochelari= megane
piersica= momo
munte= yama
zapada= yoki
noapte= yoru
anul viitor= rairen
maimuta= saru
istorie= rekishi
………………………………………………………………………..
cand este ziua ta de nastere?= tanjoubi wa itsu desu ka?
imi este sete= nodo ga kawaita
hai sa ne intalnim la restaurant= resutoran de aimashou
restaurant= resutoran
suna-ma pe mobil te rog= keitai ni denwa wo shite kudasai
poti sa-mi dai nr tau de telefon?= denwa bangou wo oshiete kudasai?
esti dragut\a= shinsetsu desu ne
nu prea inteleg= yoku wakarimasen
maine sunt liber, nu iesim impreuna?= ashita wa hima dakara, asobini ikimasen ka?
ma duc impreuna cu un prieten la un film= tomodachi to isshoni eiga e ikimasu
film= eiga
aparat de fotografiat= kamera
m-am distrat bine!= totemo tomoshikatta desu
hai sa nu intalnim din nou= mata aimshou
faci sport?= undou wo shite imasu ka?
vreau sa vorbim mai mult in japoneza= watashi wa motto nihongo hanashitai desu
...si te iubesc=...soshite ai shite imasu :D
pa!= mata ne! :)

………………………………………………………………….

itsu-cand?
iku-a merge
mittai-as dori sa
de-cu
chikatetsu-metrou
ni-la
kaisya-companie
kaze wo hiku-a raci
to-si
choushoku-mic de jun
to suto-paine prajita
meda mayaki-oua ochiuri
taberu-a manca
dore-care?
nani-ce?
dare-cine?
do-cum?
itsukara-de cand?
naze-de ce?
itsu made-pana cand?
konnichi wa-buna ziua
konban wa-buna seara
hai-da
iie-nu
neko-pisica
inu-caine
hon-carte
enpitsu-creion
sensei-profesor
gakusei-student
seito-elev
dobutsu-animal
isu-scaun
kara-umbrela de soare
sora-cer
matta ne-la revedere

…………………………………………………………………………….koi wa shian no hoka = love is without reason

Ohayo gozaimasu= buna dimineata (expresie care se foloseste in primele ore ale diminetii, pt ca provine din "hayai", care inseamna "devreme"
Konnichi wa= buna ziua (stiu ca pe internet apare ca un singur cuvant, dar corect este in 2 cuvinte, "wa" avand rol de copula)
Arigato= multumesc (se mai foloseste si "arigato 929b122j gozaimas" care inseamna "va multumesc";  atunci cand vrem sa fim deosebit de politicosi se foloseste expresia "domo arigato gozaimasu"= "va multumesc foarte mult"
Konban wa= buna seara
Sumimasen= scuzati-ma
Itadakimasu= multumesc pentru masa (se spune inainte de masa)
gochisosama (deshita)= multumesc pt masa (se spune dupa masa)
sayonara= la revedere

.......................................................................................................

Atunci cand vorbim cu o persoana este necesar sa cunoastem cele 3 persoane (plural si singular):
eu= Watashi
tu=Anta
el/ea= Anohito (Anokata)
noi= Watashitachi
voi=Anatatachi
ei/ele=Anokatatachi (Anohitotachi - mai rar)

Ogenki desu ka= ce mai faceti?
Nan de isogashii desu ka= Cu ce va ocupati? (cu ce sunteti ocupat?)
Ganbatte kudasai= mult noroc!
hajimemashite (lit. "pentru prima data"= ce mai faceti? (bucuros sa va intalnesc)
dozo= poftim
dozo yoroshiku (lit "continuati sa fiti amabil cu mine" = incantat sa va intalnesc
onegai shimasu= va rog (luati cunostinta mea)
dozo yoroshiku onegai shimasu=  incantat sa va intalnesc
kore wa nan desu ka= ce este aceasta?
(nume)-san no oshigoto wa nan desu ka= cu ce se ocupa (ce este) domnul (nume)?
kore wa watashi no meishi desu= aceasta este cartea mea de vizita
kore wa kaisha no denwa bango desu= acesta este numarul companiei
so(o) desu= chiar asa, intr-adevar
so(o)= astfel
shibaraku= de mult timp (aceasta expresie se foloseste atunci cand doua persoane  nu se intalnesc decat dupa un anumit interval de timp)
(nume)-san, shibaraku desu ne= d-nule (nume) nu v-m mai vazut de mult timp, nu-i asa?
ne= nu-i asa? ("ne" se adauga la sf unei prop in ideea ca se asteapta acordul interlocutorului)
so(o) desu ne= asa este
saikin do(o) desu ka= ce faceti (zilele astea)?
saikin= recent
aikawarazu= ca de obicei

..............................................................................................................

Bine ati venit !                                      Yokoso irasshaimashita.
Bine ati venit la magazinul nostru !         Irasshaimase.
Mai treceti pe aici !                               Mata okoshi kudasai.
Felicitari !                                            Omedeto gozaimasu.
La multi ani ! (de ziua de nastere)          Otanjobi omedeto gozaimasu.An nou fericit ! (inainte de Anul Nou)    Yoi otoshi wo
An nou fericit ! (dupa Anu Nou)            Akemashite omedeto gozaimasu.
Distractie placuta !                                Tanaoshinde kite kudasai.
Noroc ! (ca toast)                                Kanpai.
Succes ! (bafta!)                                   Ganbatte kudasai.
Drum bun !                                        Buji ni kaette kudasai.

……………………………………………………………………………

Numere:
(partea 1)
0   zero/  rei
1   hitotsu/  ichi
2   futatsu/  ni
3   mittsu/  san
4   yottsu/  shi/yon/yo
5   itsutsu/  go
6   muttsu/  roku
7   nanatsu/  shichi/nana
8   yatsu/   hachi
9   kokonotsu/   kyu/ku
10 to/   ju

11  ju ichi
12  ju ni
13  ju san
14  ju shi /  ju yon
15  ju go
16  ju roku
17  ju shichi /  ju nana
18  ju hachi
19  ju kyu
(cred k atzi prins jmecheria,   tre buie pus 10 ( ju) + cifra 1 (ichi) pentru formarea numarului 11 ,  sau 10 (ju) + 2 (ni) pt formarea numarului 12  shi tot asha pana la 19 ( 10(ju) plus 9(Kyu) =ju kyu  )
20  niju   ( 2 (ni) + 10 (ju)   )
21  niju ichi  (  20 (niju)  +  1 (ichi)    )
22  niju ni    (  20 (niju)  +  2 (ni)      )29  niju kyu  (  20 (niju)  +  9 (kyu)   )
30  sanju      (  3 (san)   +  10  (ju)   )
31  sanju ichi  ( 30 (sanju)  + 1 (ichi)  )
40  yonju    ( 4 (yon)  + 10 (ju)     )
41  yonju ichi
50  goju
60  rokuju
70   nanaju
80   hachiju
90   kyuju
100  hyaku
101  hyaku ichi  (  100 ( hyaku)  +  1  (ichi)    )
200   nihyaku    ( 2 ( ni)  +   100 (hyaku)     )
201   nihyaku ichi   (  200 (nihyaku)  +  1 (ichi)    )
300   sanbyaku   ( la acest nr. din "H" devine "B" d la Hyaku-> Byaku  )
400   yonhyaku
500   gohyaku
600   roppyaku  ( la acest nr. din "H" devine "P"  d la Hyaku->Pyaku shi cifra 6(roku) devine "rop"   )
700  nanahyaku  
800  happyaku  ( idem 600 )
900  kyuhyaku
1000 (o mie )  sen
2000 ( 2 mii )  nisen
3000 ( 3 mii )  sanzen ( "S"  d la 1000 ( sen )  devine "Z"   )
4000 ( 4 mii )  yonsen
5000 ( 5 mii )  gosen
6000 ( 6 mii )  rokusen
7000 ( 7 mii )  nanasen
8000 ( 8 mii )  hassen
9000 ( 9 mii )  kyusen
10000 ( zece mii )  ichi man  ( man = zece mii  shi  ichi =1 deci unu de zece mii =D )
20000 ( doa zeci d mii )  ni man ( ni=2  shi man=zece mii )
100000 ( o suta de mii ) ju man  ( ju=10 shi man = zece mii , deci vine 10 ori zece mii deci o suta de mii )
1000000 ( un milion )  hyaku man ( hyaku=o suta  shi man=zece mii )
10000000 ( zece milioane )  ichi oku ( ichi= 1  shi oku = zece milioane )
20000000 ( doa zeci de miliane )  ni oku ( ni=2  shi oku=zece miloane )

1000000000 ( un miliard)  ju oku ( ju=10 shi oku =zece milioane )