Când maestrul Corneliu Traian Atanasiu te nominalizează la rubrica "Aşa da", este ca un fel de reconfirmare, de care toţi avem nevoie, măcar din când în când, dar şi un motiv de reală bucurie.

Vă mulţumesc, maestre!
"Am ales un poem care folosește cu iscusință cea mai importantă înlesnire pe care i-o oferă haiku-ul oricărui autor - kireji. Una din trăsăturile structurale care, bine folosită, valorifică la maximum potențialul poemului.
Poemul de față alătură pentru a compune textul două lucruri, două motive fără nicio legătură aparentă între ele. O manifestare erotică – un sărut și o prăbușire imensă de zăpadă – o avalanșă. Distanța și domeniile complet diferite ale celor două pretexte creează o tensiune pronunțată a compoziției. Găsirea unei corespondențe între cele două pretexte propuse pare să aibă turnura versului median: e stârnită de nicăieri. E aparent fără cauză declanșatoare. Și chiar dacă poate fi găsită una, ea pare absolută insignifiantă în raport cu tulburarea rezultată.
Efectul perceperii acestei corespondențe este unul alegoric, el echivalează imaginar primul sărut cu o emoție copleșitoare, declanșatoare a unei veritabile avalanșe"